Akuma de Sourou

Titlu: Akuma de Sourou

Manga-ka: Takanashi Mitsuba

Volume: 11 [complet]

Capitole: 42

Gen: Comedy, Romance, Shoujo, Drama, Slice of Life, School Life

Povestea: Si uite asa, totul a pornit de la o scrisoare de dragoste. Scrisoare pe care Kayano, o simpla fata de aproape 18 ani i-o scrisese capitanului echipei de basket, in acelasi timp, baiatul pe care-l placea. Insa din cauza agitatiei, Kayano da scrisoarea altcuiva. Si surpriza, cui? Ticalosului scolii, fiul direcotorului, Edogawa Takeru. Cand isi da seama de greseala pe care o facuse, Kayano fuge, scapand astfel scrisoarea, pe care el o va gasi.

Prima impresie pe care i-o lasa, este imaginea unui arogant, cu care ea nu ar vrea sa aiba de a face. Insa vrand nevrand, cand vede ca scrisoarea ei a fost gasita de el, ii spune ca va fi ,,servitoarea" lui cat timp va vrea, numai sa nu arate scrisoarea nimanui.

Ea continua sa spuna ca Takeru este un ticalos, un arogant, un copil imatur, care o impiedica sa avanseze in relatia cu capitanul echipei de basket. Si ca sa mearga totul ca pe roate, nu-l avea numai pe Takeru pe cap, ci si toata gasca lui de prieteni...

Iar cum piaza rea nu piere niciodata, mama lui Kayano avea ca pe viitor sa se marite cu direcotorul scolii ei, iar dupa lungi cugetari, Kayano isi da seama ca demonul [Takeru] avea sa-i devina frate...

Eh, dar toate acestea merg astfel pana cand ea se va indragosti de Takeru, si parca totul se va schimba, din copilul imatur si arogant, Takeru va deveni baiatul pe care acesta il iubeste. Cine ar fi crezut ca ea s-ar indragosti taman de acel demon crud si fara inima... XD

Takeru are o personalitate foarte interesanta, cu un trecut destul de zbuciumat. Totusi acel ticalos, este cineva care se ingrijoreaza foarte mult cand vine vorba de altii, si chiar ei ii va fi frica sa-i spuna anumite lucruri, deoarece obisnuia sa se invinuiasca pe el, de cele mai multe ori. Are propriul fel de a ajuta oamenii, si chiar personajele vor spune despre el ca este mult mai matur decat sunt alti copii la varsta lui. Si chiar si cel mai crud om, are sentimente.

Iar Kayano... si ea priveste inainte in a-i ajuta pe altii, fiind foarte grijulie, si destul de iertatoare.

Copii... Nu stiu ce sa zic, o cam da in telenovela de multe ori. De fapt, nu, sa ma corectez, poate fi considerata o telenovela. Ma deranjeaza mult faptul ca apare un personaj, iar apoi dupa ce se rezolva problema lui, dispare din peisaj total, nemaiaparand capitole intregi, sau chiar de loc. Ca detectivii, personajul acela este un caz incheiat XD.

Este lalait in unele momente, parca doar de dragul de a pune 45 de pagini pe capitol. Este atat de tras de par uneori, incat ajunsesem sa ma plictisesc la un moment dat. Cum s-a si intamplat, cineva a mai incercat sa-l citeasca inainte si l-a abandonat. Probabil ca astfel as fi facut si eu daca nu iubeam live action-ul facut dupa el...

Apoi ideea cu atata caz pentru relatie intre frati care nu au legaturi de sange, mi se pare... Adica mai inteleg, intre frati de sange sa se mai faca caz si sa mai stai stresat sa nu dai de asa ceva, dar intre frati vitregi, nu vad ce este atat de rau... Bine, ce-i drept, daca nu s-ar fi aflat si partea asta, nu ar fi avut actiune.

PArtile emotionale... da, pe ele pot sa le laud, erau unele momente cu adevarat frumoase, si unele lucruri bine gandite, spuse de catre personje. Mi-a placut mult ideea cu padurea sentimentelor, dar si monologul lui Kayano era deseori frumos. Iar Takeru spunea niste lucruri din care aveai ce invata.

Este partea aceea, in care vrea Takeru sa plece, si care te tine pe jar, insa in rest nu prea te tine in suspans, actiunea fiind destul de simpla.

Si finalul a fost.. pfoa, nu credeam ca o sa se ajunga astfel. Din dorinta de a face finalul fericit, s-a dus pe apa sambetei emotia de la sfarsit, si dusa a fost... Manga-ka-ul putea sa faca finalul fericit in alt mod, care sa fie cat de cat profund.

Grafica: Ehe, cand am inceput manga-ul, aveam senzatia ca ma uit la un spectacol cu clowni. Cand l-am vazut pe bad boy [Takeru] in pantalonii aia cu pete mi-am dat una peste frunte. Strica bunatate de baiat cu asa ceva... Desi in restul pozelor Takeru era hot... really really hot. Pe cand celalalte personaje aratau groaznic, mai ales in primele 20 de capitole. Kayano, nu ai zice ca era personaj principal... era desenata la fel ca ceilalti, la fel de groaznic, mai ales cu cozile alea XD. Iar Prietenii lui Takeru iarasi erau o adunatura de clowni mari si lati.

De departe, persoanjele erau cat de cat acceptabile, insa de aproape, si mai ales din profil.. crima si pedeapsa. Aveau nasurile mari, si nu-mi placeau T_T Pana si Takeru al meu... waa, il compatimesc.

Desi trebuie sa recunosc ca avea niste art work-uri destul de bune, mai ales alea in care aprea... TAKERU! Si elemntele de decor... apareu niste flori la un moment dat, dar nu prea des.

Desi de la capitolul 20 in colo, grafica se imbunatateste considerabil, chiar in ultimele 10 capitole, Kayano fiind super-cute, iar Takeru ramane la fel ca la inceput. La fel de frumos...

Concluzii: Cred ca daca nu iubeam live action-ul [Devil Beside You], nu ma apucam de el, mai ales cand am vazut ce grafica are. Si ma asteptam la foarte multe din parte lui, eram gata sa zic ca-l pun in top 5, insa dupa ce am vazut cat de superficial poate fi uneori, si mai ales finalul care a pus capac la oala, am zis: nicio sansa.

Desi, chiar daca e o telenovela, si are o poveste simpla, nu imi pare rau ca mi-am pierdut timpul cu ea...

And.. One day, the devil will definitely come back to you [scuzati, scuzati, nu m-am putut abtine XD]

Nota: 7.50/10 asta pentru ca e Takeru hot.