Manga Devils

Mint na Bokura

2010-07-14T04:14:00.000-07:00

Titlu: Mint na Bokura
Manga-ka: Wataru Yoshizumi
Volume: 6 volume (Complet scanlat)
Gen: comedy, shoujo, romance, drama, school life

Poveste: Gemenii Noel si Maria [baiat si fata] au fost dintodeauna inseparabili, dar intr-o zi Maria se decide sa se inscrie la o alta scoala, si anume: Morinomiya Academy, si totul datorita faptului ca s-a indragostit de antrenorul echipei lor de basket.Cand Noel aude vestea, se crizeaza si decide sa o aduca inapoi pe Maria cu orice pret. In cele din urma parintii ii sustin decizia si reusesc sa il inscrie la Morinomiya Academy, reusind chiar sa il strecoare in dormitorul fetelor... [cu aprobabrea directoarei] faza e ca Noel trebuie acum sa isi puna o peruca si sa se imbrace in haine de fata.Dar cum baiatu' nostru e determinat sa o aduca pe Maria inapoi, face sacrificiul si asta.In cele din urma Noel ajunge in aceasi clasa cu Maria, si cand va dati seama ce soc a avut saraca fata sa isi vada fratele in haine de fata.Dar se pare ca profesorii si colegii musca destul de bine prefacatoria lui Noel ... cel putin deocamdata.

Noel se instaleaza in internat, si are ca si colega de camera pe Miyu ... o fata cam retrasa despre care se zvoneste ca ar avea relatii cu tipi mai in varsta.Socializeaza cu Sasa unul din jucatorii echipei de bascket, devenind foarte buni prieteni [care o sa aiba un soc de zile mari cand o sa descopere ca e baiat]. Dar se pare ca Maria ajunge impreuna cu fratele atrenorului de bascket dupa ce acesta ii spune ca o place.In cele din urma Maria devine iubita lui Yoshiaki, dar se pare ca prietena din copilarie a lui Yoshiaki, si anume Akira, nu prea ii convine toate astea. Plus, Noel incepe sa se indragosteasca de Miyu. Datorita faptului ca trebuie sa fie fata cat timp e la Morinomiya, Noel e prins in niste situatii destul de complicate. Povestea de prin punctul asta devine complicata si cel mai bine e sa o ''rumegati'' voi.

M-am apucat de Mint na Bokura in speranta ca o sa am parte de aceasi lectura placuta pe care am avut-o si la Marmalade Boy manga de la aceasi autoare, [si care a fost o vreme manga-ul meu preferat]. Povestea si personajele ca si in cazul lui MB sunt destul de plinute de clisee. Insa manga-ul asta reuseste sa frapeze prin trei lucruri: punctul original de la care porneste povestea [inca nu am intalnit un manga cu subiectu asta] relatiile imbarligate dar interesante dintre personajele, si personajele in sine, care in marea lor majoritate sunt loveable. Personajele sunt concepute cu un background destul de bine conturat si evolutie notabila de-a lungul manga-ului. Il avem pe Noel, un baiat inca atasat de sora lui, care e pus in situatia de a fi ... o fata, si in cele din urma sfarsind prin a se indragosti de cine se astepta mai putin ... mie una Noel nu mi s-a parut baiat nici in situatiile cand isi dadea jos peruca.In sensul ca oricat de tomboy-ish ar fi fost tot fleru ala feminin il avea, mai ales cand era pus alaturi de Maria.

Sunt multe personaje care merita mentionate, ca si Sasa care e personajul meu preferat. Nonsalanta lui si personalitatea lui echilibrata m-au facut sa il ador ^^ asta da baiat ideal. El e pus intre mai multi prince charming ca si Hirobe, Yoshiaki si Chris, insa toti macho-men-ii astia palesc in comparatie cu el. Cat despre Miyu, am avut sentimente impartite fata de ea, aduce foarte mult a Meiko din MB, insa toata fobia ei fata de minciuna si fata de ''inselatoria'' lui Noel m-au facut sa o iau de par ... I mean come on! toata lumea accepta faptu asta si tu il iei in continuare pe ''nu'' in brate desi ai sentimente pentru el. Cu toate astea marea mea problema nu o reprezinta Miyu, ci Maria...Maria e o tuta cu diploma, fata asta e atat de obsedata de ideea unui baiat perfect, incat isi anuleaza sentimentele pentru Hirobe si se arunca in bratele lui Yoshiaki, dar nici macar nu e in stare sa isi pastreze prietenul si se lasa intimidata de prima fatza care ii iese in cale.

Apoi face a doua mare greseala de a se cupla cu tipu ala, Daisuke... desi nu avea sentimente pentru el. In cele din urma Sasa si Maria ajung impreuna, desi Sasa merita pe cineva mai potrivit, insa ideea relatiei asteia e ca opusele se atrag ... si trebuie sa recunosc ca sunt cute impreuna. Comedia e chiar foarte frumos realizate, se creaza o gramada de situatii comice din toata confuzia asta baiat- fata- baiat a lui Noel. Si sa nu uit de Chris care e pur si simplu penal, o fi fost el sacaitor insa aducea o nota in plus de comedie manga-ului. Nu prea cade accentul pe drama, adica da exista despartiri, impacari, situatii ciudate de familie [in cazul lui Sasa si Miyu] insa totul e diminuat, se trece usor peste toate astea, de aia manga-ul are o atmosfera happy dappy, uneori enervant... de exemplu Maria care schimba 3 tipi si inca mai sta bine cu sentimentele, trece foarte usor peste ele, de aia e superficiala.

Grafica: Stilul lui Wataru Yoshizumi e tipic shoujo, insa grafica ei e chiar foarte draguta. Ochii sunt mari, cu pupile de te ineci in ele, cu zambete cat casa. Personajele sunt desenate comform situatiei avand in vedere ca vorbim de copii de generala nu de liceeni.O sa aveti parte de bishies, cum ar fi Sasa, Yoshiaki si Chris care e superb, si de ce nu restul baietilor din trupa Embrasse moi. Uniformele sunt destul de simplu realizate, insa sunt dragute. Maria si Noel seamana foarte bine [nu degaba se numesc gemeni] insa eu nu am avut probleme sa le deosebesc, Noel poarta la peruca mereu o cordeluta alba, pe cand Maria isi face parul diferit de fiecare data. Hainele lui Miyu si Maria sunt foarte dragute, stilul de imbracaminte a celor din Embrasse moi e bleah... zici ca is cocalari [Sasa arata ca dracu in imprimeu ala de leopard] cu toate ca is mai mult decat cute.Nu prea sunt elemente de decor si nici artworck-uri, insa artwork-uri colorate sunt si chiar am gasit artbook-ul: [cick aici] cu toate ca e pacat ca ele nu apar in cadrul manga-ului [cel putin cred ca numai daca cumperi manga-ul original].

Impresii generale: Mint na Bokura e un manga care in ciuda anumitor clisee, merita citit din plin. E un shoujo dulce, insa te captiveaza si e chiar imprevizibil. Mi-a placut sa retraiesc sentimentele pe care le-am avut pe cand citeam MB, e acelasi tip de relatii, cu prietenii noi care rasar, despartiri si relatii de dragoste din cele mai neasteptate, evolutie frumoasa a personajelor, mi-a placut ca Maria si-a invatat lectia de a nu mai cauta printul perfect, mi-a placut ca Sasa si-a gasit fericirea alaturi de ea, mi-a placut ca Miyu si Noel si-au gasit si ei fericirea.Intr-un fel e si povestea unor copii care invata sa se maturizeze, si e evolutia lui Noel atat din punct de vedere sentimental cat si din punct de vedere al prieteniei. Sunt mult situatii de telenove, si numai Hun-chan stie cum ma plangeam in casuta ei de mess ca manga-ul asta e o hemoragie de tute insa in final ca si la Marmalade Boy, mi-am dat seama ca mie defapt chiar mi-a placut mult manga-ul asta.Recomand cu caldura Mint na Bokura daca ai chef de un shoujo-comedy cu un subiect destul de ''piperat''.

Nota: 9/10 sunt constienta ca nota e overated, insa adevarul e ca a avut acel ''ceva'' care mi-a placut.

My Girl

2010-06-01T13:12:00.001-07:00

Titlu: My Girl
Manhwa-ka: Paek Jeong Won
Volume: 5 volume (Complet scanlat)
Gen: drama, shoujo, romance, comedy

Poveste: Jinny e cunoscuta de toata lumea ca fiind un top model de succes, cu un superb par negru.Pe de alta parte, Ahjin e fata din spatele lui Jinny.Ironia este ca Jinny si Ahjin sunt una si aceasi persoana.Ahjin a fost fortata inca de cand era mica de catre tatal ei sa se imbrace si sa se tunde baieteste.Dar cu trecerea anilor, tatal ei a plecat in Anglia si Ahjin a ramas in grija unchiului ei, ea descopera ca adevarata ei chemare e cea de model, si impulsionata de catre unchiul ei care lucra in industria asta, el devine manager-ul ei.Asa ca o parte a zilei, Ahjin poarta peruca si se da drept Jinny.Si cealalta parte a zilei este Ahjin, fata tomboy-ish care adora sportul, aceasta rutina pare a fi de neintrerupt...dar ca deobicei, exista un ''dar''.

Ahjin descopera ca s-a indragostit de printul scolii, Dohoon... care evident habar nu avea despre toata tarasenia cu Jinny.Dar se pare ca Jinny era idolul lui feminin preferat, Ahjin si Dohoon se cunosteau de mai demult, ca si prieteni.Dar dat fiind firea ei baietoasa din timpul scolii, el nu priveste doar ca un ''frate mai mic''.Si ca totul sa fie cat mai complex, Dohoon o vede intr-o zi pe Ahjin, care era imbracata si avea peruca, deci practic era Jinny, pe strada... printre altele ii cere un autograf...si o saruta.Ahjin face pe duduia molestata si fuge la apartamentul unchiului ei, acolo il vede pe Dohoon, care tocmai se mutase acolo.Si urmatoarea data cand il vede, ea tocmai iese din apartament, dar nu mai arata ca si Jinny, ci ca si Ahjin, singura explicatie care reuseste sa o inventeze este ca ea si Jinny sunt verisoare.Totul se complica si mai mult cand apare Taehee, care para sa fie indragostit de Ahjin...cum o sa o scoata eroina noastra la capat, ramane de vazut.

Vreau sa mentionez, ca m-am saturat de atatea manhwa-uri/manga-uri cu fete tomboy-ish, incat era la un moment dat sa jur ca nu mai pun mana pe vreun manga care are la baza asa ceva, dar cum eu ma tin rar de promisiuni de genu asta, am zis hai sa vedem si ce ii cu asta, mai ales ca imi placea foarte mult grafica.Povestea acestui manhwa e cliseeica, o fata cu o personalitate dubla si un triunghi amoros, cam asta e toata actiunea... insa povestea e placuta si o urmaresti usor.O avem pe Ahjin, o fata care pluteste la granita dintre ce vrea tatal ei sa fie, si ce vrea ea sa fie.E prinsa intre baiatul de care ii place si baiatul care o place.Duce o personalitate dubla...pentru ea Ahjin nu trebuie sa fie niciodata una cu Jinny, singurul care ii stie ambele personalitati e unchiul ei.

Din punct de vedere al evolutiei personajelor, aici nimic deosebit...Ahjin era de la inceput ceva intre naiva si vulnerabila, si bataioasa si descurcareata.Acuma faptul ca se combina la final cu Dohoon, si ca il convinge pe taica-sau sa o lase sa plece inapoi in Korea, nu e o evolutie deosebita.Se merge mai mult pe evolutia relatiei dintre Ahjin si Dohoon, si de ce nu evolutia relatiei dintre Taehee si Yehna.Actiunea in manhwa-ul asta baga 100 km pe secunda...spre exemplu relatia dintre Taehee si Yehna, astia doi si-au rezolvat problemele pe care nu le-au putut rezolva in cativa ani, in 10 minute.Si brusc Taehee nu mai tine la Ahjin, like...cat de cliseeic mai poate sa devina toata actiunea?Si taica-sau care avea un motiv mai mult decat tampit sa o oblige sa se comporte ca un baiat inca decand era mica.Cu toate astea personajele chiar au fost placute, cred ca personajul meu preferat a fost Dohoon, in ciuda scaparilor lui.

Grafica: Arta e foarte reusita, incarcata cu detalii... e vorba de un manhwa despre modeling, deci hainele trendy nu au cum sa lipseasca.Chiar si imbracata baieteste Ahjin are niste haine chic.Parul jui Ahjin ca si Jinny e lung si negru, cu breton drept, iar Ahjin in viata ei obisnuita e tunsa scurt, dar ambele freze o avantajeaza surprinzator de bine.Ochii personajelor sunt incarcati cu o aliura intunechata, buzele ca in orice manhwa care se respecte sunt pline si discret conturate, si bineinteles hainele personajelor masculine sunt foarte frumos realizate.O sa aveti parte de bishies, ca si Dohoon si Taehee...ambi arata foarte hot, desi am o slabiciune pentru Taehee.Elemente de decor o sa aveti din plin, aici manhwa-ka-ul prefera clasicele flori, insa are grija ca paginile sa nu fie prea incarcate cu elemente de decor.

Copertile sunt foarte frumos realizate, mai ales copertile 1 si 3, artwork-urile sunt prezente la fiecare capitol, cred ca am salvata enshpe mii de artwork-uri cat timp citeam.Deobicei in artwork-uri sunt prezentate comparatii intre Ahjin si Jinny.Ce mi-a placut mult la grafica au fost paginile care nu erau incarcate cu dialogori si filozofii, si aici Paek Jeong Won a avut grija sa balanseze dialogul cu imaginile, si sa nu faca povestea sa para superficiala...asta e un lucru laudabili, nu multi manhwa-ka/manga-ka reusesc sa faca asta.

Impresii generale: Pana la urma chiar mi-a placut manhwa-ul asta, accentul nu a cazut atat de mult pe elementul tomboy, dat fiind faptul ca personajul principal dorea sa fie feminina, numai ca circumstantele nu ii permiteau.Ceea ce mi s-a parut mie tras de par, a fost ca nimeni nu s-a dat seama de vrajeala cu peruca.Of course, majoritatea cand isi dadea jos Ahjin ochelarii banuiau o eventuala asemana cu Jinny, si Dohoon care chiar a crezut-o *laughs*.Nu sunt foarte multe de zis despre mahwa-ul asta, desi sunt 5 volume destul de stufoase.Nu se vrea sa fie o poveste complexa, la un moment dat mi s-a parut o mica asemanare cu Paradise Kiss pentru ca situatia lui Ahjin e asemanatoare cu a lui Yukari, o fata obligata sa fie ceea ce vrea parintele ei, nu ceea ce vrea ea, plus faza cu modeling-ul intareste asemanarea.Oricum am citit cu placere My Girl, desi a fost oarecum cliseeic si tras de par in unele situatii, povestea a fost prezentata frumos, a curs lin [poate uneori prea lin] si a reusit sa contureze personajele foarte bine, poate daca Paek Jeong Won ar fi renuntat la acel triunghi amoros atat de des intalnit in shoujo-uri, i-as fi dat o nota mai mare.

Nota: 8/10 o manhwa foarte enjoyable, insa sa nu va asteptati la nimic mai mult

Koko ni Iru yo!

2010-05-09T04:33:00.000-07:00

First of all, incep prin a-mi exprima regretele ca de vreo 2 luni n-am mai dat nici un semn de viata pe blog. Dar adevarul e ca nici nu am mai citit nimic. Dar nimic. Si am zis ca daca tot mi-am propus weekendul asta sa stau doar in fata PC’ului, sa fac ceva constructiv si sa o fac pe Tsume fericita. Grr.. chiar imi lipseau manga-urile.

Titlu: Koko ni Iru yo!

Manga-ka: Ema Tooyama

Gen: Romance, School, Shoujo

Volume: 5 [complet scanlat]

Poveste: This story, while it does have the annoying stereotypical "shy girl", is very touching and absolutely lovely! Da, dar mai mult primele 10-15 capitole. Ultimele sunt penibile, si vorbesc la cel mai propriu sens. Dar sa o luam cu inceputul. Sumino, grade 8, este genul acela de fata timida, careia ii este frica sa se bage in discutii cu alte persoane, considerandu-se inferioara. Si-a gasit insa refugiul in, ei bine, intr-un blog! Si asta e motivul principal pentru care trebuie sa cititi manga-ul asta, avand in vedere ca se devoreaza usor and stuff.

Cum se vede posesoarea unui telefon cu camera, face poze la tot ce e important pentru ea si posteaza pe blog. Timp de mai bine de un an, nu a primit nici un comentariu, dar continua sa posteze, scriindu-si off-urile si toate trairile acolo. Dupa acest mare interval de timp, primeste un comentariu de la BlackRabbit care ii spune ca ii urmareste blogul cam de o luna, si ca i se pare foarte interesanta povestea ei. Dupa ceva timp isi face aparitia si MegaPig si astfel se formeaza un cerc de prieteni restransi. Vedeti legatura? Asa cum si noi facem prin intermediul forumurilor, fara sa ne vedem neaparat fata in fata. E de-a dreptul emotionant!

In clasa din care facea parte, era vazuta ca o umbra. Nimeni nu ii stia numele si nici nu ii observau absenta daca nu era prezenta. Locul liber era, dar nici un elev nu stia cine sta acolo [culmea, nu?]. In colectivul ei, erau prezenti doi baieti, pentru un manga inocent erau destul de cute, care erau foarte apropiati. Se numeau Teru si Hinata. Intr-o zi, totul se shimba. Datorita sfaturilor date de BlackRabbit si MegaPig, Sumino incearca sa se schimbe, sa isi faca prieteni – pacat ca era naiva, poor girl – si astfel intra in vorbe cu niste tipe. Stiti voi, genul ala de fete rasfatate cum vezi prin manga-uri care se agata in grup de cei mai hot tipi si se transforma in terminatori cand alta fata se apropie de respectiv. Fetele astea o incuie pe micuta noastra eroina in clasa. Ea, incepe sa planga, sa bata cu pumnii in usa, dar nimic. Pana ce, tam tam tam, Hinata o gaseste! Si se comporta frumos cu ea, ii spune ca mereu a „vegheat-o” . Sumino ajunge acasa fericita, vorbeste cu iepurasul si purcelul pe blog [cuteeee] dar se ingrijoreaza: crede ca Hinata o vede ca pe o fetita fara aparare si ca considera ca e responsabilitatea lui sa aiba grija de copiii mici. Totusi, nu era adevarat. Hinata chiar o place pe fata asta.

Ajung prieteni, dar evident aici intra in actiune terminatorii. Eh, cam de aici se strica povestea. Fetele alea de care va spuneam mai sus incearca sa ii faca viata grea Suminei, si lanseaza ipoteza cum ca ea il obliga de fapt pe Hinata sa iasa cu ea. Toata lumea prin scoala o priveste urat pe fata si o obliga sa isi ceara „scuze” . Se trece peste asta [cititi ca sa aflati cum + alte detalii and stuff] dar apare alta problema: Hinata e gelos pe prietenii virtuali a lu’ Sumino si incearca sa o indeparteze de ei. Fata nu vrea in ruptul capului sa renunte la ei, doar au ajutat-o cu atat de multe, ba chiar face si papusi: un porc si un iepure ca sa ii aiba alaturi mereu.

Dar, cateva zile mai tarziu, BlackRabbit isi ia un ramas-bun brusc de la Sumino, care e total dezorientata si deprimata. Fiind mai atenta la niste reactii a lui Hinata, considera ca el este de fapt BlackRabbit, lucru care o framanta, ca doar ii spusese toate offurile. Totusi, se inseala, dar afla cine este de fapt acest personaj, iar eu evident nu o sa va spun. De aici se strica mai rau actiunea, pentru ca iese un love triangle intre Sumino, Hinata si Iepurele, care e adus in pragul ridicolului de sefa terminatorilor, care, ca sa fie si mai cliseic, marturiseste ca a facut toate astea pentru ca se simtea singura cand Hinata i-a fost furat, starnind mila lui Sumino si.. ajung BEST FRIENDS FOR EVER AND EVER!! Yeee, groaznic. Sunt niste pagini foarte funny in calitolul ala, sa fiti atenti la expresiile isterice de pe fetele personajelor.

In fine, totul e un happy ending in final..

Grafica: Nu are cine stie ce deosebit, da’ nici foarte rea nu poti sa zici ca e. Are intradevar niste pagini foarte cute. Scanlarea nu e nici ea foarte buna si asta accentueaza impresia de murdar, amestecat. Poate de-ar fi paginile mai curate din punctul asta de vedere ar fi ceva. Personajele nu sunt cine stie ce frumuseti, dar nici nu ar merge bagati baieti hot cu pachet de 6, avand in vedere ca nu e un manga gen Haou Airen, Kaikan Phrase si altele. Se citeste usor si nu te chinui sa intelegi pozele, care au o incadrare placuta. Ah, urasc sa comentez grafica unui manga.

Impresii generale: Asa cum am mai repetat, povestea cu blogul si prietenii online face toti banii. E mult mai emotionant decat iese din review, deci e un must read la capitolul asta. Pentru ca e ca viata noastra de acum, astia pasionati de bloguri, forumuri si altele. Se strica mult cand incepe Love Triangle’u ala, si toata povestea cu fetele care incearca sa ii desparta.. prea mult cliseu, chiar nu ma asteptam avand in vedere inceputul promitator. Finalul nu e nici el cine stie ce, tipic, previzibil, ma astepta, eram sigura de el. Posibil insa de gusturile fiecaruia..

Nota: 8/10

Basara

2010-05-08T03:41:00.000-07:00

Titlu: Basara
Manga-ka:Yumi Tamura
Gen: Adventure, Drama, Fantasy, Shoujo, Romance, Gender Bender
Volume:27 de volume (Complet scanlat)

Poveste: Lumea asa cum o stim noi, nu mai e ceea ce era inainte, dupa un dezastru natural...civilizatia a luat-o de la inceput, acest lucru fiind valabil si pentru Japonia, care se pare ca s-a reintors la vremurile stravechi.Insa nu mai este ''tara soarelui rasare'' asa cum ii se spunea inainte.Japonia este acum condusa de tirani, puterea absoluta ii apartine imparatului, iar Japonia este impartita in mai multe regate dominate de regi, fiecare rege avea ca insemn o culoare.Intr-un sat numit Byakko se nasc doi gemeni, un baiat si o fata, sub semnul unei profetii care spune ca baiatul v-a devenii ''the son of destiny'' sau ''the child of destiny'', care v-a elibera Japonia de sub conducerea despotica in care se afla.Baiatul este numit Tatara, iar fata este numita Sarasa.

Cu trecerea anilor, cei doi gemeni cresc, si in ziua cand Tatara implineste 9 ani, parintii se decid sa ii faca o zi de nastere memorabila, in care sa ii imaneze sabia Byakko.Sarasa, trista din cauza faptului ca nimeni nu se preocupa de ziua ei, merge sa hoinareasca prin desert (well, e vorba de Japonia dupa un dezastru aici).Da nas in nas cu trupele regelui rosu, pe vremea aceea doar un baietel, privirea li se intersecteaza...insa nici unul dintre ei nu stiu ce urmeaza sa ii astepte.Dar dupa multi ani, cand Sarasa si Tatara aveau amandoi 15 ani, trupele regelui rosu invadeaza satul Byakko macelarind satenii, si in cele din urma ucigandu-l pe Tatara si pe tatal ei, din cauza faptului ca regele rosu aflase de profetia cum ca Tatara avea sa fie cel care v-a detrona monarhia despotica din Japonia.Sfarsiata de moartea fratelui si tatalui ei, Sarasa se hotaraste sa ii ia locul lui Tatara.Viata lui Sarasa urmeaza sa se schimbe radical, de acum inainte ea v-a fi copilul destinului... eroina care v-a schimba soarta Japoniei.

M-am apucat de Basara pentru ca tanjeam dupa un manga lung, cu poveste epica si personaje care sa aiba o evolutie frumoasa pe parcursul povestii.Manga-ul asta e extrem de complex, la inceput am crezut ca o sa am deaface cu ceva ''chosen one'' shit, care o sa faca si o sa dreaga si in cele din urma o sa coboare si luna de pe cer.Dar m-am inselat amarnic, e greu sa creezi un manga historical, dar sa faci asta prevestind un viitor nou.Cu alte cuvinte, nu sa te intorci in trecut... ci sa creezi tu un viitor.Am fost surprinsa sa vad in poveste elemente atat de dezabatute si in viata reala: o tara sub tiranie, problema democratiei, problema anarhistilor si a ideologiilor...ce este o tara fara oameni de elita care sa o sustina, asa cum bine spunea Shuri, regele rosu ''You have to think for youselfs, use your heads...I didn't force you to come to battle with me, I gaved you a choice.'' problema liderului si a poporului, problema sclaviei si multe altele.

Personajele acestui manga fac totul, trairile si sentimentele lor se consuma pentru un singur tel, fiecare dintre ele isi au drumul stabilit.Sarasa este personaj uimitor, atata putere si hotarare, chiar daca este practic doar o adolescenta de 15 ani, evolutia ei e admirabila.Devotamentul ei asupra fratelui si familiei ei, e deasemenea puternic.Ironia sortii este ca barbatul pe care il uraste cel mai multe pe lumea asta, este chiar regele rosu...si acest rege rosu a k a Shuri, este cel pe care ajunge sa il iubeasca cel mai mult pe lumea asta.Iubirea dintre Sarasa si Shuri, este marcata de destinul iubirii imposibile, cea mai mare parte a manga-ului cei doi se iubesc fara sa isi cunoasca adevarata identitate, de aceea atunci cand Sarasa afla ca Shuri este chiar cel care i-a macelarit satul si familia, cade in depresie...insa reuseste sa isi gaseasca puterea de a merge mai departe.

Shuri este personajul pe care l-am adorat de-a lungul manga-ului, ''The red tiger''.Este liderul inascut, este carismatic, si modul lui de a gandi m-a surprins in o gramada de situatii.Felul in care isi conducea armata in batalii, sarcasmul lui si iubirea lui pentru Sarasa m-au facut sa admit ca e cel mai grozav personaj principal masculin din toate shoujo manga-urile pe care le-am citit.Ageha este la randul lui alt personaj pe care l-am admirat.Cred ca dintre toate personajele el era un vizionar al vremurilor sale, mi-a placut cum o sustinea mereu pe Sarasa, si chiar cred ca o iubea.Pana la urma Ageha cauta ''that woman wotrh fighting for'', si cred ca a gasit-o.Pe Asagi l-am displacut la inceput, doar in final am inceput sa il inteleg...insa e si el un personaj complex ca mai toate personajele din manga.Trecutul lui nu a fost unul din cele mai stralucite, Asagi este din pacate o victima a destinului, un om respins de catre toti...dar care invata sa se ridice din propriai cenusa si sa arate ca nu este asa.Sunt o gramada de personaje de care m-am indragostit citind acest manga, ca si Nachi, Hijiri si chiar Chacha.Pe Chacha am admitat-o pentru faptul ca nu s-a lasat din cauza faptului ca este o femeie, si a luptat de cand era mica pentru a conduce nava de pirati.

Grafica: La capitolul asta parerile sunt destul de impartite, unii o adora alti o detesta.Eu fac parte din categoria celor care considera ca grafica lui Yumi Tamura este reusita.Stiti...fiecare manga si poveste trebuie sa aiba un tipar specific, nu as putea vedea personajele desenate kawaii si in stil tipic shoujo.Avand in vedere seriozitatea povestii ofc.Ochii personajelor sunt mari, incarcati si au o tenta intunecata uneori.Ce m-a surprins pe mine a fost aspectul Japoniei, o sa credeti la inceput ca e vorba de o tara de prin vestul Asiei.E plina de deserturi, chiar si Suoh seamana cu ceva oras de prin Irak =)).Insa asta da un aspect deosebit, in plus am mai precizat ca e vorba aici de Japonia dupa un dezatru natural, autoarea a vrut sa ne faca sa intelegem acest lucru.Imbracamintea personajelor e in ton cu acele vremuri, in Kyoto s-au pastrat kimono-urile specifice samurailor.Si daca va uitati atent la uniformele si armura soldatilor din armata lui Shuri, o sa aveti senzatia ca sunt ceva cavalerie din Roma Antica.

O sa aveti parte de bishies, eu una salivam incontinuu dupa Shuri si Ageha, si Asagi arata chiar foarte bine.Personajele nu arata asa de grozav din profil, insa Shuri e dreamy.Ceea ce nu mi-a placut uneori la grafica a fost felul cum erau desenati copii.Erau tare penali in pantalonii aia bufanti, in plus erau craciti xD zici ca nu erau adevarati.Mi-au placut foarte mult artwork-urile acestui manga.Cred ca am salvat tzanshpe mii de artwork-uri cat timp citeam.Grafica pare uneori cam messy, insa nu lasati asta sa va distraga, e cam aceasi situatie ca si Hana Yori Dango grafica poate nu e atat de stralucita, insa povestea compenseaza totul.Ce mi-a placut a fost ca personajele masculine nu erau desenati ca niste slabanogi, ci mai degraba erau solizi, insa armonitzati.

Impresii generale: Basara este exact ceea ce gasesc eu fascinant la un manga: poveste epica si complexa, personaje grozave, actiune din plin, romantism si tragedie.Cu alte cuvinte e manga-ul care in momentul de fata a cucerit locul unu in top 5 manga-urile mele preferate.Trebuie sa recunosc ca am stat cu ochii lipiti de ecran cat timp citeam.E genul de manga care reuseste sa ti se lipeasca de suflet.Este exact ceea ce am cautat eu atata amar de vreme, am adorat fiecare personaj, fiecare aspect al povestii.Nu este deloc un shoujo manga cliseeic, ci mai degraba realist...asta da poveste de dragoste interzisa.Finalul a fost superb, chiar daca Shuri a pierdut un brat, ma bucur ca cei din satul Byakko au incetat sa il mai condamne pe Shuri, vazand ca aveau toti sagetile indreptate catre Shuri si Sarasa am crezut ca o sa avem parte de un final tragic, dar am rasuflat usurata.Cu alte cuvinte, I loved every chapter and page of this manga, este o capodopera, putine manga-uri reusesc sa contureze atat de bine personajele si sa le arunce intr-un joc al destinului, cum a facut Tamura-sensei cu personajele acestui manga.

Ca sa inchei, va spun ca Basara este un must read pentru toata lumea, si eu una il recomand cu caldura daca esti in cautare de un manga care sa te tina cu ochii lipiti de ecran pana la unu noaptea.

Nota: 10/10 review-ul spune tot.

Eien no With

2010-04-18T03:05:00.000-07:00

Nume: Eien no with
Manga-ka: Miyauchi Saya
Volume: 1 [complet]
Capitole: 3
Gen: Drama, Shoujo, Tragedy

Povestea: Cand compania oamenilor nu este atat de afectiva, si suficienta pentru un copil ai carui parintii sunt in permanenta prinsi in treburile lor, se intampla ca animalele sa ne fie singurii buni prieteni care ne mai raman.
Hitomi, la o varsta destul de frageda, intra in posesia unui caine labrador, numit tot de catre ea Eye, pe care trebuie sa-l ingrijeasca pana cand acesta avea sa intre in posesia unui om care are cu adevarat nevoie de el.

Adevaratul scop pentru care cainii labradori erau crescuti si dresati, era acela de a ajuta oamenii orbi sa se descurce mai usor. Asa ca, dupa cativa ani, Hitomi il va "darui" pe Eye unui tanar ca nu putea vedea, insa prezenta lui si dorul pe care i-l va purta vor lasa un semn in interiorul ei.

Iar, dupa o perioada , cei doi se revad, Hitomi putand sa-l imbratiseze din nou pe Eye. Insa in tot acest timp, relatia lor se deteriorase. De aici, lucrurile iau o intorsatura dramatica, si chiar tragica spre final.

Va sfatuiesc ca daca aveti sensibilitate la animale, sa nu citit. Sau daca o faceti, pregatiti-va sufleteste pentru asta. Este o poveste atat de trista, insa in acelasi timp realista. Nu genul de povestioara in care totul este perfect, si totul e bine cand se termina cu bine.

Desi cuprinde o multitudine de evenimente, este incadrat doar intr-un volum, iar actiunea este structurata in asa fel incat sa nu fie nici prea lalaita, dar nici mult prea grabita.
Ideea mi-a placut. Nu m-as fi gandit ca va continua asa, si mai ales, ca se va sfarsi astfel.

Grafica: Grafica este frumoasa. Nu exceleaza prin nimic, dar nici nu-ti displace. Personajele sunt simple, nu impopotonate, ceea ce creeaza o atmosfera placuta povestii. Artwork-uri sau elemente de decor, nu prea se gasesc, insa unui astfel de stil, nu ii sunt neaparat necesare.

Concluzii: Ca si Akkan Baby, este o poveste reusita, abordata asa cum trebuie, autoarea stiind sa se foloseasca de potentialul ei. In opinia mea, mi s-a parut ceva cu adevarat frumos, desi aici intervin gusturile fiecaruia. Nu imi este totul proaspat in minte, insa am scris parerea pe care o aveam despre manga imediat ce am terminat de citit. In ciuda finalului trist, care constituie intr-un fel si magia intregii actiuni, manga-ul are cu adevarat momente prfunde.

Nota: 10/10

Dengeki Daisy

2010-03-20T11:43:00.000-07:00

Titlu: Dengeki Daisy
Manga-ka: Motomi Kyousuke
Volume: 4 volume (Ongoing)
Gen: drama, shoujo, comedy, slice of life, school life

Povestea: Inainte de a murii, fratele lui Teru ia lasat surorii sale un telefon, spunandu-i ca dupa moartea lui, cel ce o sa aiba grija de ea va fi o persoana numita Daisy, telefonul respectiv o va ajuta sa intre in contact cu acest Daisy, dar va putea sa comunice cu el doar prin SMS-uri [in manga le zice e-mail-uri, dunno why] astfel dupa moartea fratelui ei, Teru a fost ajutata de catre Daisy, care a incurajat-o cu mesaje care ii ridicau moralul, si o veghea din umbra, Teru incepe sa se ataseze de Daisy, si treptat treptat incepe sa se bazeze pe el, chiar daca nu l-a vazut sau cunoscut niciodata, insa un lucru e cert, Daisy ocupa un loc important in inima lui Teru.Intr-o zi, Teru sparge un geam, incercand sa il salveze pe unul din cei mai buni prieteni ai ei, si brusc se pomeneste cand intra in clasa, cu omul de servici.

Omul de servici [suna stupid, stiu] un tip chiar foarte aratos, dar care nu pare prea pasnic din moment ce Teru a spart geamul, o ia pe sus si zice ca trebuie sa plateasca with her body, va imaginati ca Teru se gandea la tot felu de chestii, dar se pare ca Teru o sa plateasca cu munca fizica, si asa eroina noastra ajunge sa lucreze in fiecare zi cu omul de servici Kurosaki Tasuku, la prima vedere pare genul ala de delicvent, bad ass bishie, care are apucaturi foarte repezite si deseori rautacioasa, insa e aparent extrem de comic, and deep down inside, e un tip deosebit, si se pare ca e mereu acolo ca sa o apare pe Teru, dar oare care e secretul care se ascunde in spatele lui Kurosaki... ? imaginati-va ca el este cel care o sustine pe Teru din umbra, el este acest Daisy.Cei doi incep sa se apropie din ce in ce mai mult, si chiar sa se indragosteasca, totusi Kurosaki isi tine identitatea inca ascunsa fata de Teru.

Iata un ongoing de la autorul lui Beast Master care se pare ca prinde destul de bine la public si e destul de urmarit.La inceput am crezut ca am deaface cu un alt manga shoujo over rated, cu sloganul rasuflat ''I'll protect you'', dar m-am inselat.Povestea acestui manga e complexa, desi nu pare, avem deaface aici cu niste intrigi, cu misterul fratelui lui Teru, care a ramas inca neclarificat, ultimul capitol ma intriga destul de mult, relatia dintre Teru si Kurosaki e prea adorabila ca sa nu iti starneasca macar un zambet, in cazul meu, hohote de ras, cei doi sunt atat de comici incat de fiecare data cand citesc un capitol rad ca si iapa de se mira ai mei ce dracu am patit.Comedia se impleteste bine cu drama in acest manga, e presarat cu de toate, mereu gasesti cate un capitol care sa iti starneasca interesul, nu decurge nici prea repede, nici prea incet, are un ritm bun, deasemenea comedia, damn it... fazele cand Teru striga la Kurosaki: ''Go bald Kurosaki!!'' sunt epice.

Personajele sunt loveable, Kurosaki e unul din acei tipi din manga-uri pe cu [,] care as vrea sa ma marit *laughs* nu e nici pe departe un fat frumos perfect sau un baietas gay cu aere de fitos, e si nici tipul ''cool si silentios'' nu e.E un tip care iti starneste rasul in orice caz, si admiratia, de fiecare data cand o salveaza pe Teru, sau cum reuseste el sa isi ascunda firea calda sub masca lui de rotten guy, imi place ca o pune pe Teru inainte de toate, si ca nu se lasa prada sentimentelor chiar daca o iubeste, el constientizeaza ca i-ar putea face rau, din motive inca neclarificate se invinovateste de moartea lui Souichirou, fratele lui Teru.Deasemenea Teru nu e genul ala de stupid female lead, e chiar o tipa inteligenta in unele cazuri si echilibrata [isi da seama cam greu ca Daisy e defapt Kurosaki, but hey...] imi place ca nu asteapta intodeauna sa fie salvata de Kurosaki sau Daisy, stie sa se apere si tine la prietenii ei.

Deasemenea mai sunt personaje care imi plac, ca si Riko, cred ca dupa Kurosaki e personajul meu preferat, she's just great, calma dar acida in acelasi timp.Unii spun ca manga-ul asta are prea multe personaje de umplutura, gen presedinta consiliului elevilor sau prietenii lui Teru, sau Takeda care nu e chiar atat de rau in final, si mai nou directorul, care e pur si simplu penal, faza cand Teru il descopera in dulap si apoi tranteste brusc usa e mortala.Dar eu consider ca fiecare personaj isi are rolul bine definit in acest manga, deasemenea personajele nu sunt deosebit de bine conturate, dar totul se dezvaluie pe parcurs, intr-un fel e bine ca manga-ka-ul ne-a lipsit de istorioare plictisitoare si lipsite de sens asupra fiecarui personaj, oricum manga-ul e abea la capitolul 19, presimt ca deacum urmeaza adevaratul ''spectacol''.

Grafica: Arta e foarte reusita, e indetailata si lucrata cu multa atentie si bun gust, coafurile personajelor sunt rebele, mai ales a lui Kurosaki, care e un smexy bishie, deasemenea din moment ce avem deaface cu echipa de informaticieni si telefoane, aparatele electronice sunt desenate foarte bine.Ochii personajelor sunt incarcati, si sprancenele sunt bine definite.
Un lucru care l-am remarcat la grafica au fost liniile foarte bine conturate, in sfarsit un manga in care fetele personajelor sunt complete, nu ca si la Bokura ga Ita in care ba mai lipseste cate un ochi, ba intreaga fata [experimentez anime-ul si nu e o privesliste placuta].Deasemenea artwork-urile sunt superbe, nu prea sunt artwork-uri colorate insa cele alb negru le-am salvat pe toate.

Uniformele sunt destul de simplute, acestea consta intr-un pluover si fusat la fete, si camasa alba si pantaloni la baieti [mah decat sa fie sailor style, mai bine asa] deasemnea o sa il vedeti pe Kurosaki imbracat mai tot timpul in uniforma lui de janitor, but damn he's so sexy in it, si cu tigara mai tot timpul in gura, dar faze care sunt desenate foarte bine.Deasemenea Teru e desenata foarte cute, cu parul ei brunet, e saten in coperti dar e superb asa negru in pagini, o sa aveti parte si de ceva sange, dar asta numai cand Kurosaki se enerveaza si ii altoieste pe cativa bad guys, si ultimul capitol cand o salveaza pe Teru.Si fetele comice sunt foarte bine realizate, chiar starnesc rasul.

Impresii generale: Nu ma asteptam sa imi placa atat demult, Dengeki Daisy a devenit unul din manga-urile mele preferate, e combinatia ideala dintre drama si comedie, e genul de manga care iti da o senzatie placuta si optimista cu fiecare capitol, m-am indragostit de fiecare personaj in parte si cuplul Teru x Kurosaki e superb, nu e exasperant, nu dramatizeaza nimic, se vede pe ei ca se iubesc si tin unul la altul.Deasemnea imi place latura dramatica pe care o ia uneori manga-ul, echilibreaza comedia, oricum am ras si continui sa rad cu fiecare capitol care apare, e prea amuzant, cu toate ca ultimul capitol m-a lasat in suspans, Kurosakiiiii, sper sa fie safe and sound, altfel fac crize.E ceva foarte heart warming la manga-ul asta, e o lectura placuta si capitvanta. Evolutia personajelor sa observa treptat, si odata cu misterul clarificat a lui Daisy se pare ca apare cel al mortii lui Soichirou, eu personal nu cred ca e mort, inca nu mi-au fost clarificate motivele mortii lui dar e ceva putred la mijloc, mai ales acel hacker care se da drept Daisy... oricum recomand din plin manga-ul, e un ongoing must read, mai ales daca est fan shoujo.

Nota: 10/10 unul din cele mai bune ongoing-uri pe care le urmaresc.

Koukou Debut

2010-02-14T01:22:00.000-08:00

Titlu: Koukou Debut
Manga-ka: Kawahara Kazune
Volume: 13 volume (Complet scanlat)
Gen: comedy, drama, shoujo, romance, school life

Povestea: Viata de scoala generala a lui Haruna consta in doua lucruri: softball si manga-uri, era genul acela tomboy-ish, cu toate astea, cand intra la liceu, Haruna decide sa isi gaseasca un iubit, dar lucrurile nu decurg asa cum ar trebui, neexperimentata cu privire la baieti, ea se straduieste sa se aranjeze si sa se imbrace cat mai girl-ish, dar pur si simplu ceva nu se potriveste.Intr-o buna zi, da din intamplare peste un tip din liceul ei, si anume Yoh... care era cu un an mai mare decat ea, super hot, unul dintre cei mai populari baieti din liceu, si cel mai razvnit de fete.Si asa flacau' nostru, si eroina noastra, doua persoane ce nu par sa aiba nimic in comun se intalnesc.Haruna il roaga sa o ajute sa isi gaseasca un prieten, initial Yoh, fiind un tip destul de singuratic si retras, o refuza, dar dupa lungi insistente acesta accepta sa ii fie antrenor.Cu o singura conditie: sa nu se indragosteasca sub nici o forma de el.

Haruna intra in contact cu prietenii lui Yoh, si cu sora lui, Asami... care arata foarte bine si parea a fi foarte draguta.Si uite asa incepe atrenamentul lor, Yoh descopera ca problema lui Haruna nu era alta, decat ca nu stia sa isi aleaga haine care sa o avantajeze, in plus, fustele nu ii se prea potriveau, asa ca prima misiune a fost sa ii gaseasca o fusta care sa ii stea bine.Intre timp, Haruna realizeaza ca ii place de Fumi, un prieten foarte bun de-a lui Yoh, pe langa asta Asami isi da arama pe fata si marturiseste ca si ea e indragostita de Fumi.Urmeaza o serie de intamplari hazli, Haruna isi da seama ca cel pe care il place cu adevarat e Yoh, si el isi da seama de acelasi lucru, dar Yoh... nu e dispus sa inceapa o realtie, din cauza unei experiente nu tocmai placute cu o fata din echipa de basketball din generala, care ia fost o vreme prietena... cum o sa decurga lucrurile, urmeaza sa aflati citind manga-ul.

Trebuie sa recunosc ca am amanat review-ul asta de multa vreme, tocmai pentru ca nu stiam cum sa va vorbesc despre Koukou Debut fara sa ma opresc la fiecare paragraf.Povestea incepe destul de original, Haruna nu e genul tipic de personaj feminin shoujo, Yoh e mai emo de felul lui, avem niste personaje principale interesante, si se anunta a fi un manga bun, mai ales ca lungimea lui e considerabila, 13 volume ce dracu... inseamna ca e ceva de capu lui.Nu vreau sa dati cu rosii, dar eu una dupa fiecare capitol adormeam langa ecran... intradevar povestea e bine dezvoltata, personajele sunt frumos conturate, si e placut sa vezi fata tomboy-ish si baiatul hot si retras impreuna, nu stiu de ce manga-ul mi-a reamintit putin de Lovely Complex, insa nu are acelasi farmec, autoarea gaseste o placere deosebita in a se lalai, daca ai gasit un subiect cute, nu inseamna ca merita chiar 13 volume.

Avem parte de ceva triunghiuri amoroase, rasturnari de situatie... comedie avem, si unele faze chiar m-au facut sa rad, macar asta am apreciat intradevar, like faza cu tipu care o crezut ca o lasat-o pe Haruna insarcinata dintr-un sarut =)) that was freakin' funny.Insa la partea de romantism, it sucks big time.Nu am pretentia ca cei doi sa se linga din 5 in 5 minute, insa eu nu am reusit sa ii privesc ca un cuplu nici sa imi dai cu ceva in cap.Cat despre celelalte personaje, Asami e o two-faced, nu am inteles cum a putut afirma ca il iubeste pe Fumi cand o interesa doar sa ii faca in ciuda lui Haruna, doar nu o sa imi spuneti ca s-a indragostit de el in 5 minute, Mami si Asoka au fost cele mai echilibrate personaje din manga-ul asta, recunosc ca au fost momente in care as fi dorit ca Haruna sa isi indrepte atentia catre Asoka, ce mi-a placut la Yoh, a fost ca era intelegator cu Haruna ca si cu un copil mic, isi asuma rolul de amic, frate mai mare, dar nu si cel de iubit, in afara de cateva saruturi, asta e toata relatia lor.

Grafica: Arta e simpla dar foarte cute, Yoh e un yummy bishie, personajele sunt desenate in mod simplu dar complex, imi aduce aminte de grafica lui Shiina Karuho, nu prea o sa aveti parte de elemente de decor, insa o sa aveti parte de artworck-uri dragute si lucrate cu gust, poate prin simplitate grafica a incercat sa fie cat mai realista.Mi-a placut ca in sfarsit liceeni nu mai aratau ca niste copii de clasa a5-a, uniformele sunt simple, cu pluovere si fuste.Cum am spus sunt putine kissing parts, dar cele cateva care sunt aratate, sunt realizate chiar foarte bine, I guess... mai bine putin si bun decat mult si prost.Inafara de Yoh nu o sa mai aveti parte de cine stie ce bishies, si cred ca Asami e fata care arata cel mai bine din tot manga-ul.Btw momentele in care personajele din manga-ul asta inrosesc sunt foarte dese, hainele pe care le alege Yoh pentru Haruna sunt surprinzator de faine, desi deobicei ea se imbraca mai mult in pantaloni si tricou.Per total grafica nu e geniala, dar e placuta.

Impresii generale: Mi-am facut sperante mari cu Koukou Debut, si chiar de la persoane in a caror gusturi am incredere, nu pot sa zic ca mi-a displacut total... hell no, dar cum am mai spus, nu mi se pare un subiect pentru care sa faci 13 volume, parerea mea e ca povestea se putea rezolva foarte bine in 20 sau 25 de capitole, gomen insa a fost extrem de lalait in unele faze, cu toate astea, mi-a placut evolutia unor personaje, cum sunt Mami sau Asoka, unele au ramas la fel... Fumi a ramas la fel de naiv, dus de nas de catre Asami.Comedia a fost unul dintre elementele care m-a tinut cu ochii pe pagina.Finalul a fost din ala cu relatie pe distante lungi... ma gandesc ca manga-ka-ul a vrut sa fie mai dramatic asa, oh si... manga-ul continua cu un onsehsot... Enren Debut, nu l-am citit deoarece ultimele capitole m-au plictisit de moarte, si chiar nu eram in the mood pentru inca unul.Ca o concluzie finala, mi-a placut si nu... multi il considera o capodopera, eu il consider un manga lung cu un subiect cute, nimic mai mult, nimic mai putin.

Nota: 7.50/10 povestea se putea scurta, si va garantez ca nu isi pierdea din calitate.

Sugar Addiction

2010-01-27T23:15:00.000-08:00

Titlu: Sugar Addiction

Manga-ka: Yang-ah Maria

Volume: 5 - complet

Capitole: 38

Gen: Comedy, Drama, Romance, Shoujo

Poveste: Shin Jaegyu este o fata ce are in jur de 20 de ani care este fortata de bunica sa sa-si paraseasca casa de la tara, pentru marele oras Seoul, pe motiv ca buncia sa avea mult prea multe guri de hranit, si banii nu erau chiar puctul forte al familiei. Ajunge acolo cu foarte putini bani, mai exact 500 won, pe care ii scapa pe jos, trezindu-se apoi cu o masina parcata peste ei, deci nu ii puta recupera.

Foarte revoltata, cere proprietarului sa isi dea masina din drum, dar acesta nu o baga in seama pana cand domnisoara noastra nu il trage atat de tare de camasa, incat i-o rupe si incepe sa planga, starnind compasiunea trecatorilor.

In Seoul, locuieste impreauna cu fratele sau, ce ducea o viata foarte buna, locuind intr-un apartament mare, ce starneste unele intrebari surorii sale – de unde avea fratele ei atat de multi bani incat sa isi permita sa locuiasca in acel loc? Afla insa mai tarziu ca acel apartament nu era al fratelui ei, ci un prieten ii permisese sa locuiasca acolo.

Se intalneste din nou cu proprietarul masinii de care vorbeam mai sus, care o recunoaste si doreste sa o “zvante” putin, dar ajunge cu pantalonii dati jos chiar de eroina noastra. Se intampla o chestie interesanta aici – care cu regret zic ca n-am inteles-o prea bine asa ca, decat sa va dau informati eronate, cititi singuri – iar fata este fortata de tip sa devina his fake girlfriend pentru a-l pacali pe bunicul lui, in schimbul unei uriase sume de bani de care Jaegyu avea mare nevoie.

Jaegyu era o fata ce nu avea mari cunostinte in ale feminitatii, asa ca prietena sa o ajuta la acest capitol, intalnindu-se apoi la un restaurant cu Heedo, un vechi prieten de-al ei din copilarie si actual lider al unei formatii foarte cunoscute, care se pare ca dezvolta o pasiune pentru ea. Tipul asta mi-a placut mult, e foarte sensibil si ROMANTIC desi uneori are niste reactii.. de te dau pe spate.

Astfel, incepe o lupta pentru Jaegyu dezvoltata de actualul sau “boyfriend” si Heedo. Domnisoara noastra e foarte confuza, atasandu-se mult de amandoi si fiindu-i greu sa aleaga. Puteam sa jur ca il alege pe Heedo in ultimul capitol, dar am ramas oarecum cu ochii in soare. Ma asteptam oarecum la finalul asta, desi parca mi-a lasat o gaura in suflet [ xD ].

Grafica: Grafica super buna, e genul acela de manhwa in care tipii te dau pe spate cu frumusetea lor – toti au plete, spre fericirea mea. Are un aspect estetic, cu peisaje bine conturate desi nu sunt foarte detaliate. Oricum, e usor de citit si nu siti umbla ochii prin foaie incercand sa citesti ceva din amestecatura de imagini si replici – doar e manhwa. Expresiile personajelor sunt foarte funny in anumite momente, in special al fetei – doar e shoujo.

Concluzii: Pai, am citit si ceva mai bun. Imi recomandase o prietena manhwa-ul de mult, eu ma uitasem epste primul capitol dar nu m-a atras cine site ce, asa ca nu am continuat cu cititul. M-am reapucat insa de el si am ajuns la concluzia ca nu e o pierdere de timp, totusi, desi se putea si mai bine. M-a enervate ca nu am citit calumea unele capitole de pe la inceput, si am cam pierdut sirul povestii, dar am inteles totusi esentialul. Imi era prea lene sa ma intorc sis a citesc iar xD

Nota: 9/10

The One

2010-01-24T01:13:00.001-08:00

Titlu: The One
Manga-ka: Nicky Lee
Volume: 10 [ongoing]
Capitole: Pana in prezent, 64
Gen: Comedy, Drama, Harem, Romance, Shoujo, Slice Of Life

Poveste: Cane Lee s-a nascut intr-o fashion family, mama ei fiind un model foarte cunoscut, la fel ca si tatal sau. Totusi, norocul nu a fost de partea acestei familii, asa ca, intr-un accident tragic, parintii lui Lee au decedat prin deces – logic.

Cum e si de asteptat, Lee nu agreaza prea tare aceasta lume a modei, fiind genul de fata des intalnita in shujo-uri – inocenta, atrasa de lucruriile spirituale and stuff. Reflecta o atractie deosebita pentru bunica ei, care a crescut-o de mica si la care tine mai ceva ca la ochii din cap. Totusi, matusa ei, sora mamei sale, care este agent de moda – si fost model – o convinge sa intre in aceasta lume.

Pe cand se plimba prin parc, cu o sacosa de portocale in mana, se impiedica si cade inaintea unui om al strazii – numa om al strazii nu era ala, manca-lar march de bunaciune ce era - . Ii spune acelui individ ca ea doreste sa devina model, insa strainul ii rade in fata. Acest lucru o ambitioneaza pe mica noastra eroina.

Ce am uitat sa precizez, este obsesia ei pentru Angus, obsesie pe care a capatat-o de la cea mai buna prietena a sa. Lanson Angus e un model super hot cu care ea crede ca are un poster in camera, pe care il admira zi de zi, noapte de noapte – aflati voi in manga ce era de fapt cu posterul asta.

Bunica ei, pe cand se intorcea de la cumparaturi, se impiedica si ea, fiind cu o greutate peste puterea ei in sacose. Culmea, cade chiar in fata acelui om al strazii de care va vorbeam eu. Il roaga sa o ajute sa ajunga acasa. El, cu reserve, accepta si o vede pe Lee, care il recunoaste. Ajung prieteni buni in scurtul interval pe care strainul il petrece in casa familiei Cane.

Cand Lee defila pe scena, intr-un fashion show, intr-o imbracaminte superba aratand mirific, se impiedica si cade. Acum fac o paranteza si zic ca pana si eu m-am rusinat cand am vazut-o cum cade, parka as fi fost eu in locul ei. Daar, cade exact in bratele lui Eros, fratele lui Angus – e o chestie foarte misto legat de Eros, dar o aflati voi citind.

Se intampla mai multe lucruri,, care te tin cu sufletul la gura, doar ca stric farmecul daca va povestesc eu chiar tot. Bunica fetei moare, iar ea devine foarte inchisa in ea. Ajunge insa un super-model cunoscut in Japonia, foarte celebru datorita look-ului pe care il abordeaza si a talentului sau innascut. Doreste insa sa se lanseze pe plan mondial, asa ca pleaca in New York, unde se intalneste cu gemenii, Angus si Eros, si leaga o relatie stransa cu unul din ei, doar ca are parte si de mari dezamagiri. Credeti-ma, stau cu sufletul la gura asteptand capitolul 65, avand in vedere ca 64 m-a bagat intr-un extraordinar suspans.

Grafica: Grafica mie mi s-a parut excelenta. Sunt cateva capitole in care scanlatul prost strica aspectul, dar asta na, se mai intampla. Eros si Angus sunt amandoi foarte hot, Lee este si ea frumoasa. Expresiiile fetei ei te dau pe spate si am cazut in ras isteric in anumite momente, mai ales cand plange – o sa vedeti ca are un fel de a plange care va face sa cadeti de pe scaun – norocosi sunt aia care au laptop si stau in pat. Fundaluul e bine realizat, detaliat, desi am intalnit si altceva mai bun. Are un aspect estetic, si face manga-ul usor de citit, fiind o placere sa il devorezi. Se putea si mai bine in anumite locuri, dar in mare am fost foarte multumita.

Concluzii: The One e un ongoing cunoscut, zic eu. Rare sunt exceptiile in care un cititor de manga nu a auzit macar o data de el. Eu zic ca merita citit. Povestea e bine inchegata si se vad schimbari mari in comportametul lui Lee, lucru care m-a surprins profound. Are si putin yaoi in el – vezi, Hun, ma gandesc si la tine – present in acel Side Story, despre mama si tatal lui Lee. Suspansul e la ordinea zilei, capitolele incheinduse mereu cu ceva ce te face sa citesti in continuare.

Nota: 10/10. Mie mi s-a parut bu n, depinde insa si de gusturi.

Beautiful Fascination is Better Than Love

2010-01-23T08:39:00.000-08:00

Titlu: Beautiful Fascination is Better Than Love
Manhwa-ka: Lee Hyeon-Sook
Volume: 5 volume (Complet scanlat)
Gen: drama, romance, shoujo, josei

Poveste: Jung Daoun isi incepe cariera de profesoara la un liceu, totul pare sa fie aparent normal, se intelegea bine cu elevii la prima vedere, poate si pentru ca era tanara si frumusica.Asta pana cand cel mai popular elev din scoala, si anume Ryu-Min, o roaga dupa ore sa ii explice ceva ce nu a inteles la lectie.Daoun il ia in birou, si ii explica, dar el ii marturisteste ca nu asta e motivul pentru care vrea sa vorbeasca cu ea, suddenly incepe sa ii spuna chestii gen : ''I was always watching you'', Daun incepe sa se enerveze si cand era gata gata sa plece, Ryu-Min o opreste spunandu-i ca mereu si-a dorit sa o sarute.Evident, asta a fost picatura care a umplut paharul, Daun pleaca din sala foarte nervoasa si confuza, dar se pare ca Ryu-Min nu avea degand sa se dea batut, cu toate ca avea o iubita, si anume Ha-Young.

Daoun incepe sa isi dea seama ca e ceva in neregula cu Ryu-Min, pe langa faptul ca mai mereu dadea peste el, pe strada sau la scoala, si ce e ciudat, e ca defiecare data cand intra in bucluc, el mereu e acolo ca sa o ajute, Daoun incepe sa isi dea seama ca are sentimente pentru elevul ei.In zilele urmatoare se transefera fostul coleg de facultate si un foarte bun prieten a lui Daoun, si anume Hyun-Woo, la liceul ei... si se pare ca aceste chiar are intentii serioase cu ea inca de pe vremea cand erau studenti, dar nu a avut niciodata curajul de ai spune ce simte pentru ea, si cum ramane cu Ryu-Min?care continua sa o tot sacaie, este inceputul unei relatii sensei x student, sau sunt doar toanele unui adolescent care are o fascinatie pentru profesoara lui...?ramane de vazut.

Manhwa-ul asta e a doua lucrare pe care o citesc de la manhwa-ka-ul Lee Hyeon-Sook, poate va aduceti aminte de ea de la Flowers of Evil, ei bine, povestea nu e atat de dark in Beautiful Fascination is Better Than Love.La prima vedere ai zice ca avem deaface cu o relatie profesor-elev, boooring stuff, right?ei bine nu este cazul ascestui manhwa.In primul rand nu avem deaface cu un tip in rolul unei profesoare, ci cu o tipa, avem deaface cu un elev, tip foarte egocentric si manipulativ, si nu putine sunt fazele cand l-am injurat pe Ryu-Min.Nu prea pot sa spun ca exista un character development de vreun soi in manhwa, cu toate astea povestea te tine in priza, si o face intr-un mod destul de realist.Personajele au un trecut slabut conturat, si totusi stralucesc, si au o personalitate mai strindenta decat in anumite manga-uri in care se insista de tzanshpe mii de ori chiar si pe personajele secundare.

Eroina noastra, o femeie matura si in toata regula, se comporta uneori mai rau decat o fetiscana de 15 ani, e atat de clueless uneori, nu pricepe ce vrea de la ea Ryu-Min, care ii sare in ochi in fiecare zi, ce sa te mai astepti sa priceapa ce e cu Hyun-Woo.Intr-un fel, manhwa-ul asta e ca o joaca de-a soarecele si pisica intre Daoun si Ryu-Min.Trebuie sa recunosc ca atunci cand am aflat antecedentele lui Ryu-Min cu profesoara aia, mi-am imaginat ca are degand printr-un mod ciudat, de a o ''rezolva'' si pe Daoun, dar se pare ca acesta chiar tinea la ea.Acuma, nu prea stiu cum sa va definesc mai clar ceea ce vrea el defapt, adevarul e ca relatia de dragoste a celor doi nu e plina de replici siropoase gen: ''Il'l protect you...'' tocmai ca nu se pune problema ca personajele sa reactioneze in felul asta, ceea ce mi-a placut.In sfarsit niste personaje care nu fac povestea o melodrama, chiar daca avem parte de triunghiuri amoroase, si uneori personajele reactioneaza ca niste nenorociti, nu se exagereaza, defapt nimic in manga-ul asta nu e exagerat si dus la extrem.

Personajul meu preferat e Ha-Young, trebuie sa recunosc ca am dus dorul unui personaj puternic, care sa nu se lase calcata in picioare.Chiar daca avea un aer de yankee si bad girl, mi-a placut ca nu era nici posesiva, nici delasatoare cu Ryu-Min, cand tipul ia dat papucii nu a facut o melodrama, cred ca este cam cel mai bine format personaj din tot manhwa-ul.Avem si comedie, unele faze chiar starnesc rasul, de aia am zis ca e mai light hearted decat Flowers of Evils, also... mi-a placut legatura pe care manhwa-ka a facut-o, intre Ryu-Min si fratele lui Daoun, prin acel accident, a dramatizat situatia, care avea nevoie de un echilibru, cu personajele ei destul de emtioless, cu toate astea, am mai spus-o si repet, cu mult mai realiste decat veti intalni in alte shoujo manga-uri.

Grafica: Arta lui Lee Hyeon-Sook e ca un drog pentru mine, cat detaliu si cata delicatete, la prima vedere pare simpla, dar avem parte de cadre foarte frumoase.Imi place ca autoarea a insistat mai mult pe capitolul ''haine'' decat pe elemente de decor de data asta.In sfarsit un personaj principal feminin care se imbraca in stilul meu.Hainele lui Daoun sunt frumos realizate.O sa aveti parte de bishies, Ryu-Min e absolut fermecator, la fel e si fratele lui Daoun.Dupa cum am mai spus, manhwa-ka-ul nu a insistat atat de mult pe elemente de decor ca si la Flowers of Evil, dar cu toate astea grafica ia iesit mai frumoasa decat inainte.O alta chestie care mi-a atras atentia, este ca Ha-Young arata identic cu See-Wa din Flowers of Evil.

Artwork-urile sunt superbe, cred ca am salvat tzanshpe mii cat timp citeam, aici manhwa-ka baga totusi elemente de decor, care se imbina extrem de bine, fluturii negri a lui Lee Hyeon-Sook sunt incomparabili, copertile sunt simplute dar deasemenea frumoase.Personajele sunt deobicei slabute, toti arata bine, toti sunt sexosi, la aspect fizic cel mai bine arata Ha-Young dupa parerea mea, chiar mai bine decat Daoun, dar si ea e frumoasa.

Impresii generale: Sincera sa fiu, am stat dupa ce s-a finalizat manhwa-ul [care btw a fost ongoing o vreme si a fost finalizat astazi] si m-am gandit, ca mi-a placut atat de mult la el, pentru ca obviously, a fost o vreme unul din cele mai bune ongoing-uri pe care le-am urmarit.Povestea pare in aparent simpla si abordata destul de des, insa cum spunea cineva de pe MAL : ''The most amazing sort of mangaka is, someone who can make the most ordinary everyday things seem interesting''.Imi place ca totul e lipsit de clisee, intr-un fel e o poveste fresh si addictive, te face sa vrei mai mult.Mi-a placut relatia dintre Daoun si Ryu-Min, chiar daca pareau uneori superficiali, a fost interesant sa ii urmaresc evoluand.Cu toate astea unele lucruri au ramas nelamurite, pana la urma cu Gyu-Woo cum ramane... ?

Oricum, mi-a placut mult, un manhwa de calitate, cu un final realist, aici se vede in sfarsit partea de josei, oricum relatia lor ar fi fost extrem de irealista daca ar fi ramas impreuna, faza cu telefonul a fost bine gandita.Dupa cum am mai spus, nu e un manga care sa iti lase emotii extraordinare, dar e o poveste frumos depictata, avand in vedere ca vedem destul de des relatii sensei x student in manga-uri shoujo... soo, poate am fost putin cam confuza in review, pentru ca nici eu nu stiu exact ce mi-a placut la Beautiful Fascination is Better Than Love, poate chiar misterul si relatiile care se leaga intre personaje.Si ca sa inchei, recomand manhwa-ul cu caldura, merita sa aruncati o privire asupra lui.

Nota: 9/10 foarte enjoyable cu o poveste lipsita de clisee si totusi interesanta.

Shinshi Doumei Cross

2009-12-27T02:19:00.000-08:00

Titlu: Shinshi Doumei Cross
Manga-ka: Arina Tanemura
Volume: 11 volume (Complet scanlat)
Gen: drama, comedy, shoujo, school life, gender bender

Poveste: In schimbul a unui imprumut de 50 milioane de yeni, o prestigioasa si foarte bogata familie, si anume familia Kamiya, care se pare ca aveau ceva probleme financiare, isi dau unica lor fiica, pe Haine, spre adoptie familiei Otomiya.Acum Haine, invata la Imperial Academy o scoala privata pentru cei din aristocratie/oameni bogati, dar motivul principal pentru care se afla acolo, e pentru a incepe o noua viata, in pofida celei de bataus/infractor al strazilor, si pentru al intalni pe Shizumasa Tougu, acest Shizumasa e iubirea ei inca din copilarie, datorita unei carti de povesti in imagini, desenate de el, care ia placut foarte mult.Shizumasa avea titlul de ''emperor'', presedintele consiliului elevilor, si un fel de ''bazat'' prin scoala aia.

Intr-o zi, datorita unor circumstante mai ciudate, Haine devine bodyguard-ul lui Shizumasa, si a celor din consiliul elevilor, asa ajunge sa ii cunoasca pe Maguri, Maora [care arata ca o fata, dar e baiat] si alaturi de prietena ei cea mai buna, Ushio, devine o parte a consiliului elevilor.Dar a castiga inima lui Shizumasa-sama nu e chiar atat de usor precum credea ea, needless to say...Shizumasa nu era genul de persoana foarte deschisa, avea acel aer serios si violent care o tinea departe pe Haine, chiar daca cu timpul acesta o numeste ''platinium'', un fel de mana dreapta, si iubita neoficiala, se pare ca acesta detine un secret mai mult decat ciudat, dar ce se intampla cand Haine afla ca Shizumasa nu e cel de care sa indragostit prima data...?ramane de vazut.

Cred ca ati auzit toti de Arina Tanemura, de la Full Moon wo Sagashite, personal FMWS mi sa parut plictisitor, insa nu si acest manga.Povestea tinde sa fie simpla la inceput, little girl loves cool and hot guy, but he rejects her, desi o iubeste.Dar, nu...Shinshi Doumei Cross ajunge sa devina foarte complicata pe la mijloc, nu mai intelegeam la un moment dat cine e adevaratul Shizumasa, si ce e cu fratesau, si toata faza cu tatal adevarat a lui Haine, care a ramas neclarificata pana la sfarsit.Povestea devine foarte dramatica si profunda in multe cazuri, Haine a avut parte de un trecut trist, la fel si Ushio si Takanari.Ce mi-a placut la manga-ul asta, e ca Arina Tanemura a insistat foarte mult pe character development, adica nu a puscat niste personaje, asa...out of the blue.Personajele principale sunt in general bine creionate, fiecare avand o personalitate proprie.

Manga-ka-ul introduce elemente originale si indraznete in poveste, avem si partea de gender bender, care e mai mult decat adorabila, desi recunosc ca nu mi-a picat bine acea presupusa ''iubire'' pe care Ushio o nutrea fata de Haine...si si <3 a cumplat-o pe Ushio cu Senri-sensei, le sta mai mult decat bine impreuna.Haine in sine e un personaj bine realizat, naiva si plangacioasa uneori, dar puternica si foarte hotarata cand e cazul, sa nu uitam ca tipa a fost un yankee, si stie ce inseamna sa te lupti, atat la propriu cat si la figurat.Cat despre fratii Shizumasa [suna ca dracu, stiu] sunt well...nu foarte diferiti unul de celalalt, prin personalitate, adica ok...Tougu e un nenorocit, idiot si ce mai vreti, pentru tot ce ia facut lui Takanari, dar puneti-va in locul lui, pana la urma cearta asta intre frati e o prostie facuta de familia lor, care au apelat la metode atat de drastice, sa il declare pe Takanari mort, si sa fie vesnic o umbra.Dar revenind, ambii mi se pareau asemanatori, ambii o iubeau pe Haine, si ambii nu doreau sa devina o ''umbra''.

Triunghiul amoros dintre Haine si cei doi frati, ei bine aici manga-ka-ul a facut aceasi manevra ca si la Moe Kare, tipa e indragostita de Tougu initial, but she ends up loving Takanari, nu va suna cunoscut?Mi-a venit sa ii dau cu ceva in cap lui Haine cand facea pe cataru incapatanat, ca vai...ea il iubeste pe Tougu, desi se vedea de la 100 km ca ea e indragostita de Takanari, desi dragostea asta a ei pentru Tougu era un fel de mila, pana la urma el suferea de o boala destul de grava.La un moment dat s-ar putea sa vi se para o telenovela in toata regula, datorita conflictelor de familie, si de ''corazon'' care apar pe parcurs, si ce-i drept storilyne-ul e destul de plinut de clisee, dar si asa povestea e profunda, interesanta cu niste personaje uimitoare.

Grafica: Stilul lui Arina Tanemura se caracterizeaza cel mai bine prin cuvantul: ''CUTE''.Avem personaje cu extremitati imense, ochi imensi de te ineci in ei, insa cu toate astea, chiar daca pare banal, e foarte indetaliat si cel putin in acest manga, e executat cu gust.Hainele sunt foarte trendy uneori, mai ales uniformele celor din consiliul elevilor.O sa aveti parte si de bishies, Takanari arata destul de hot, deasemenea si Senri-sensei, oricum majoritatea personajelor sunt ''sexoase'' si ''cute''.Copertile sunt bine realizate, si artwork-urile sunt superbe si foarte indetailate, sunt mai mult artworck-uri colorate decat alb negru, insa sunt desenate frumos.

Uneori personajele feminine sunt cam asemanatoare, deorece expresiile fetelor sunt cam la fel, de exemplu Haine si Ushio, uneori nu le pot deosebi decat dupa imbracaminte, dar de cele mai multe ori, Ushio are o expresie a fetei mult mai ''serioasa si matura'' decat cea a lui Haine care e mai mult ''happy-dappy''.O sa aveti parte de pagini foarte incarcate si elementele de decor nu lipsesc nici ele.Si btw Maori seamana izbitor de mult la inceput cu o fata, dar atunci cand e baiat, e hot...am o pasiune pentru baietii cu plete xD.Deasemenea cam mult baietasi de varste mici, gen Tachibana si Touya sau Kusame, arata tare cute, mai ca iti vine sa crezi ca esti intr-un shotacon [gata, gata hai ca delirez] si la fel as putea spune despre fete, sunt foarte loli.

Impresii generale: Shinshi Doumei Cross mi-a placut foarte mult, e o poveste refreshing si catchy, chiar daca are clisee prin el, si uneori pare sa nu fie realist, the heck with reality!mie mi-a placut.mi-a placut mult de Haine, chiar daca la inceput am crezut ca o sa fie o muiere plangacioasa si naiva, tipa e intradevar puternica, chiar daca mai face cateodata pe mieluselul de sacrificiu...trebuie sa recunosc ca nu ma asteptam ca manga-ka-ul sa bage si gender bender, de aia am zis ca e mult mai matur decat FMWS.Desi trebuie sa recunosc ca personajele mele preferate au fost Maora si Senri-senseri, kawaii <3.Anyway, eu zic ca merita, e complex, are si o portie bine realizata de comedie, are dragoste din plin, doar e un shoujo, are si gender bender, are si personaje cu character development bine facut.Pentru mine e genul de manga enjoyable, cu de toate, adica Arina Tanemura nu a insistat doar pe o singura directie, asa incat sa plictiseasca cititorul.

Recomand cu caldura manga-ul, atat fanilor shoujo cat si celorlalti, nu e cel mai ''light'' shoujo posibil, insa e frumos.

Nota: 9/10 e funny, e touching si placut de citit.

Can't lose you

2009-12-24T00:47:00.001-08:00

Titlu: Can't lose you

Manga-ka: Wann

Volume: 6 (complet scanlat)

Capitole: 35

Gen: Drama, Romance, Shoujo

Poveste: Manhwa-ul ofera o combinatie excelenta intre doua personaje provenite din doua lumi opuse, care se afla totusi intr-o legatura foarte stransa. Yooi este o fata ce se chinuie din greu zi si noapte sa castige maruntis pentru a putea plati datoria tatalui sau. Lida pe de alta parte, a avut parte de o viata plina de extravaganta, de o mostenire uluitoare si de o casatorie aranjata cu un barbat pe care ajunge sa il iubeasca, dar va lasa destinul lucrurile asa cum sunt? Nu.

Cele doua fete se intalnesc la scoala in care Yooi tocmai se transferase, iar atunci cand din greseala cade peste Lida, cele doua isi dau seama ca fata lor era identica.

Yooi nu poate refuza oferta tentanta a Lidei prin care aceasta ii propune sa fie dublura sa, in schimbul unei sume de bani de care avea mare nevoie. Dar, se trezeste cu o gramada de asasini pe urmele ei, ce incearca sa o ucida amplasand o bomba, insa este salvata de Gaon, logodnicul Lidei care nu simtea nimic pentru aceasta -> fusese o casatorie aranjata. Totusi, Gaon se indragosteste de Yooi, dublura Lidei (dar el nu stia acest lucru) si ea de el.

Lida pleaca intr-o calatorie mai lunga si o lasa pe Yooi sa isi faca treaba. In acest timp au loc multe evenimente, pe care le veti putea afla doar daca cititi ( :D ). Atunci cand Yooi inca fiind in viata Lidei trebuie sa isi ia angajamentul ca se va casatori cu Gaon, pe care il iubea si care o iubea, adevarata Lida apare in peisaj exact cand Yooi dorea sa marturiseasca tot adevarul.

Lida este impuscata de un asasin, si ajunge la spital unde are nevoie de transfuzie de sange, insa grupa de sange pe care o avea era foarte foarte rara in lume, iar spitalul nu dispunea de ea. Mama acesteia isi da seama ca mai este totusi o persoana, anume Yooi, ce aer aceasi grupa de sange.

Yooi ii doneaza sange si afla in spital cateva adevaruri interesante legate de o profetie, realizand ca intreaga ei viata a fost o minciuna. Gaon este dispus sa o ia de la capat, insa Yooi fuge impreuna cu Nao pe o insula care nu era marcata pe harta. Timp de un an Gaon este disperat, dorul fata de iubita sa fiind accentuat cu fiecare zi ce trecea, pana cand afla unde este si ca trebuie sa ajunga la ea imediat, deoarece oamenii bunicului ei erau pe urmele fetei si doreau sa o omoare, pentru ca profetia sa nu se poata adeverii (o sa vedeti ca e foarte interesant) .

In tot acest timp, Lida este foarte geloasa pe Yooi, deoarece i l-a luat si pe Gaon, si pe Ilya (o persoana ce era mereu in umbra Lidei, fata de care ea ii facuse promisiunea ca o sa ii aleaga locul in care va muri) si doreste si ea sa o omoare.

Finalul m-a surprins profund. Ma asteptam la cu totul altul, dar asta a fost mult mai bun. Chiar am plans, si chestia asta nu mi se intampla prea des, avand in vedere ca eram Ilya fan T_T . Toate se termina insa cu bine.. sau asa ne este precizat in manhwa, desi pentru mine nu a fost unul deloc fericit.

Grafica: Fenomenala! O grafica exceptionala, asa cum ne obisnuiesc mai toate manhwa-urile. Este pus accent pe fiecare detaliu, fiecare accent din fundal. O sa vedeti cat de realistice sunt desenate marea si norii, zici ca e fotografie. Yooi si Lina sunt foarte frumoase, Yooi mai ales spre sfarsit cand ii mai creste parul. Gaon este si el un tip foarte hot. Mi-a placut ca persnajele aveau buzele pline, si imi aducea oarecum aminte de Model. Plus ca grafica are si aspectul acela estetic, nu e foarte incarcat si il face usor de citit.

Concluzii: Un manhwa cu o idee originala zic eu, chiar daca la prima vedere nu pare. Se pune mult accentul pe conexiunea dintre gemeni (oups! am dezvaluit ceva) mai ales spre sfarsitul manhwa-ului, dar si pe iubire, pentru ca e multa iubire ascunsa in foarte multe forme. M-a impresionat enorm sacrificiul facut de Ilya care mi s-a parut a face toti bani. Poor Ilya T_T. A, da, si mi-a placut mult imbinarea indre dragoste si actiune, pentru ca nu ducem lipsa de nici una.

Nota: 10/10, mai are rost sa comentez?

Forest of Gray City

2009-12-16T14:04:00.000-08:00

Titlu: Forest of Gray City sau Running Through The City In The Sunset

Manga-ka: Jung-Hyun Uhm

Volume: 2 [complet scanlat]

Capitole: 16

Gen: Romance, Slice of Life

Poveste: Yun-Ook este o tanara in varsta de 26 de ani ce duce o viata modesta traind din ilustratii. Fiindu-i foarte greu sa achite
toate datoriile de pe card, decide ca ar fi o idee buna sa ia pe cineva in chirie. In timp ce se afla intr-un local cu prietena sa,
un barbat ii cere o carte de indentitate pentru a demonstra ca are varsta necesara pentru a putea consuma bauturi alcolice.
Yun-Ook este revoltata de acest lucru afimrand ca nu mai este de mult la varsta in care legea nu ii permitea consumul de
alcool si tigari, insa intr-un final se ligitimeaza barbatului.

Chiriasul pe care il cauta ii bate la usa, insa este surprinsa de faptul ca acesta este un barbat, aceeasi reactie avand si chiriasul,
ce initial refuza sa locuiasca cu o femeie. Totusi, Yun-Ook avand urgent nevoie de bani, il implora sa accepte totusi sa locuiasca
cu ea, iar acesta este deacord. Chipul sau ii pare foarte familiar, si descopera ca este exact barbatul ce ii ceruse cartea de iden-
titate la bar.

In primele zile, relatia lor nu este una foarte calduroasa, insa la o zi libera al lui Bum-Moo (chiriasul fetei) acestia ies in oras
si relatia lor devine tot mai apropiata, pana cand Yun-Ook afla ca colegul ei de apartament este cu 7 ani mai mic, desi
fizicul si maturitatea de care da dovada ii tradeaza varsta..Mai mult de atat, acesta ii spune ca are si sentimente pentru ea.
Femeia simte si ea ceva pentru colegul sau, insa nu recunoaste tocmai din cauza acestei diferente de varsta.

De la sora vitrega al lui Bum-Moo, ce din cauza unor probleme in casnicie este gazduita de Yun-Ook pentru ceva timp, aflam
cauza maturizarii atat de rapide a baiatului, care personal mi se pare una foarte clasica, doar ca e interesant cum evolueaza
lucrurile pe parcurs.

Mai apar cateva personaje noi, ce schimba mersul lucrurilor, insa in final toate merg.. bine. Aici fac precizarea ca finalul m-a
cam dezamagit. A fost prea brusc si nu am inteles exact ce relatie a ramas intre cei doi. Ce mi-a placut a fost totusi tocmai
schimbarea asta brusca.. pe pagina asta ni se prezinta un final, iar cand dai click sa treci pe ultima pagina a ultimului
capitol, buf, toata lumea se rastoarna si ai parte de un final cu totul diferit. Inca nu pot sa scap de sentimenul acela pe care
l-am simtit cand am terminat. Cititi ca sa va dati seama despre ce vorbesc :>

Grafica: Grafica nu m-a dat pe spate, se putea mult mai bine, avand in vedere ca m-am obisnuit ca manhwa-urile sa aiba
grafica de-a dreptul divina, asa cum e in Model spre exemplu sau in Dear My Girls. Totusi, imi place mult cum arata Bum-Moo
(pacat insa ca ma streseaza numele lui. imi aduce aminte de un urs de la niste desene animate). Yun-Ook nu e chiar cea
mai splendida femeie, insa parerea mea e ca tocmai asta a vrut autoarea, sa nu puna mare accent pe fizicul ei. Fundalele nu
sunt cine stie ce, nu prea sunt detalii, dar asta face manga-ul usor de citit si ii ofera un oarecare aspect curat. Si nu se prea
pune accentul pe ochi T_T

Concluzii: Pai, mie mi-a placut destul de mult. L-am terminat repede, in vreo ora jumate eram gata cu el. Ca si l-a Cappuccino,
mi-a placut cum e conturata personalitatea fiecarui personaj. Fiecare are nsite moduri de gandire foarte diferite, insa se afla
intr-o armonie placuta. Cei care v-ati saturat de fete prostute si tipi care se cred the best, asa ca mine xD , manga-ul asta
va fi chiar pe gustul vostru, zic eu.

Nota: 9/10.

Mistu x Mitsu Drops

2009-12-15T12:24:00.000-08:00

Ok, Hachi isi cere scuze de un infinit de ori plus o punga de napolitane Naty pentru mult prea lunga ei absenta. A avut ceva probleme, dar asta nu e o scuza! Deci, imi pare serios rau. Si, stand ca o lenesa in fata calculatorului, band Pepsi si ascultand Dope am spus ”Trebuie sa fac un review!” (asta si pentru ca simt ca in curand Tsume o sa se urce in tren si o sa vina cu ghilotina la mine daca nu ii fac review). Astea fiind spuse…

Titlu: Mistu x Mitsu Drops

Manga-ka: Minami Kanan

Volume: 8 [complet]

Gen: Comedy, Mature, Romance, School life, Shoujo, Smut

Story: “Renge is tender… Renge is sweet… Renge is… dangerous?” . Asa inepe manga-ul, aratandu-ne un zambet de bishie misterios si… irezistibil(plus un cercel cu o floare pe el), dupa care ne propulseaza in fata unei chelnerite care se cearta cu niste clienti. Unul dintre prietenii tipului cu [virgule] care se certa se ridica de pe sezlong(da, erau la piscina) si ii face vant chelenritei. Paharele pe care le avea pe tava cad in piscina, iar tipa se arunca dupa ele. Apoi, tipa(pe care o cheama Yuzuru) se rasteste la tip, afla ca se duc la acelasi liceu, dupa care tipul o ia pe tipa pe sus si o duce in camera lui. Dupa cateva replici in care tipul face pe “the big bad wolf”, ii zice tipei sa se duca sa faca dus. Tipa accepta, se duce la dus, dupa care vine si tipul(Renge Kai)… Dupa putina admosfera(daca intelegeti la ce ma refer), cineva suna la usa, tipul pleaca, iar Yuzuru se trezeste cu un cercel identic cu al lui Kai in ureche pe care nu il mai poate da jos.

Buuun… urmaeaza apoi prima zi de scoala in care Yuzu afla ca, prin purtarea acelui cercel a devenit “honey” a lui Kai. Si acum, ce e cu “honey” asa. Deci, clanul Kugeka este format din 9 familii care au 18 elevi. Fiecare familie are cate un copil care invata la liceul ala. Si, fiecare “elev Kugeka”( ca sa le zicem asa) are cate o “honey” pe care o aleg din clasele normale. Rolul “honey”-urilor? Sa ii ajute pe rasfatati sa treaca clasa. Partea… buna e ca ii sunt platite toate studiile. Astfel, Yuzu devine chiar bucuroasa ca a fost aleasa “honey”.

Prima ei sarcina ca “honey” e sa il aduca pe Kai in clasa de pe terenul de basket. Numai ca Renge nu vrea, ba Yuzu primeste si o minge in fata. Dupa ce Renge o saruta, Yuzu face uarat si ii spune ca nu mai vrea sa fie “honey” a lui. Totusi.. afla ca daca renunta, va fi exmatriculata. In concluzie, are doua optiuni: 1. Renunta si e exmatriculata sau 2. O sa incerce sa fie o “honey” buna . Normal, Yuzu accepta sa fie “honey” si sa indure sexual harrasement-ul lui Kai- asta pentru ca Renge foloseste “honey”-urile sa isi omoare timpul. In orice fel.

Lucrurile se complica si mai mult cand are loc un joc de basket intre membrii Kugeka, alaturi de “honey”-urile lor, meci in care membrul ce se claseaza pe ultimul loc isi pierde “honey”-ul. Iar daca adaugi si un membru putin dereglat care aparent o vrea pe Yuzu… iese ceva destul de ok, nu?

Grafica: E OK. Chiar e Ok. E o grafica clean and simple, pe gustul meu. Nu sunt multe imagini in pagina, asezate frumos, le intelegi repede. Kai e destul de hot, are un zambet al naibii de charming(stiti, cam toti tipii sunt hot shot-uri). Yuzu, in schimb, nu are nimic prin care iese in evident. Poate doar ochii mari si foarte expresivi. Si un corp foarte frumos. Mi-au placut duper mult scenele cu saruturi care apar destul de des. Sunt saruturi adevarate(chiar daca apare si cate o limba pe acolo) si sunt foarte… hot. Un alt lucru placut in materie de grafica sunt fundalurile, armonioase si foarte bine desenate. In schimb, nu prea gasiti artwork-uri, elemente de décor in pagina un lucru care nu mi-a placut. Cam atat despre grafica(stiti ca eu laud pana la Olimp si inapoi grafica din manhwa-uri, de obicei).

Concluzii: Pai. Aici sunt destul de multe. Nu a fost o manga care sa puna cu totul stapanire pe mine, dovada ca a fost nevoie sa recitesc cateva capitole pentru a-mi reaminti despre ce e vorba. Bine, la cateva capitol ale ei, nici nu ma mir. Si oricum, povestea scartie. Cu toate astea, e smut, deci intelegem. Nu, nu e vorba ca nu imi place smut-ul(ba chiar imi place-si fara duble interpretari), dar de cele mai multe ori story-ul din smut nu e atat de real si armonios. Jur ca de cateva ori mi-a venit sa o strang de gat pe Yuzu, insa imi place personalitatea ei. E puternica si face fata multor lucruri. Altceva… nu. E uneori lame, sacaitoare, se cam lalaie, dar pe de alta parte e amuzanta, pasionanta(partea cu saruturile) si cu un story iesit din comun.

O recomand daca va plictisiti(mai ales acum in vacanta) si nu aveti ce face. Oricum, presupun ca unii din voi nu se vor mai opri din citit(asta pentru ca la sfarsitul unor capitol te lasa in suspans).

Nota: 7.5/10. Ca sa nu fiu prea rea. Dupa cum spuneam, uneori se lalaie si e sacaitoare, iar grafica e putin banala.

Nu uitati: Hachi va iubeste![ok, dudes... acum e partea in care va ridicati de pe scaun, aplaudati si spuneti ca sunt idolul vostru. [: ]

P.S.:Coperta aleasa de Hun-chan(cred ca v-ati dat seama). E cea mai faina, dar zici ca e yaoi. Manga-ul nu e yaoi, sigur.

Cappuccino

2009-12-15T03:22:00.001-08:00

Titlu: Cappuccino

Manga-ka: YOSHIZUMI Wataru

Volume: 1(complet scanlat)

Capitole: 7

Gen: Drama, Romance, Slice of Life, Josei

Poveste: Manga-ul incepe cu Fujitani Sousuke si prietena sa, Kojima Ari, ce se aflau la a 4-a aniversare de cand sunt impreuna.
In primul capitol ne este prezentat un scurt istoric al celor doi, afland de aici ca dupa o petrecere, de la care Sousuke iesise
avand in "plasament" putin alcool, ii marturiseste lui Ari sentimentele sale fata de ea, in timp ce mergeau cu trenul spre casa.
Ari accepta deci sa iasa cu el, apoi isi gaseste un job si obtine acordul parintilor de a locui singura, in timp ce Sousuke locuia
intr-un camin, fiind profesor la o institutie de invatamant. Doar ca programul incarcat nu le dadea prea mult timp sa petreaca
impreuna, asa ca, atunci cand contractele lor de locuinta expira, se hotarasc sa locuiasca impreuna. Relatia lor se
accentueaza foarte tare, fiind acum un cuplu cu adevarat fericit.

La un cappuccino cu doi prieteni apropiati lor, Inaba si Remi, cei din urma deschid un subiect interesant: parintii lor le-au dat
acordul de a locui impreuna? Ari clarifica lucrurile, spunand ca acesta este un secret, parinti sai nestiind cu cine locuieste
ea [aici vin eu si ma intreb in calitate de cititor si comentator, parintii lui Sousuke unde erau?]

Cu toate acestea, familia fetei le descopera secretul, bazandu-se pe asa zisa "Intuitie feminina", iar Ari este nevoita sa
recunoasca ca locuieste cu prietenul ei, facandu-le o vizita parintilor, fara Sousuke, cu dorinta de a clarifica lucrurile.
Mama si bunica fetei initial nu par foarte incantate de ideea de a locui cu prietenul/prietena fara sa fie casatoriti, insa
se dovedesc a fi foarte intelegatoare. Tatal lui Ari nu este insa la fel de ingaduitor, asa ca aceasta ii trimite un mesaj lui
Sausuke in care il anunta ca nu va veni acasa in acea seara, tatal ei fiind pe care sa ii acorde o morala de zile mari. Totusi,
Sausuke vine acasa la Ari pentru a discuta cu tatal ei si a-l face sa inteleaga ca cei doi au in plan sa se casatoreasca,
dar statutul financiar nu le permite acum sa intretina o familie. Tatal isi da acordul cu conditia ca mariajul sa fie cat mai curand, iar Ari si
Sausuke pleaca impreuna hand in handand verry happy.
Si aici se termina scurtul istoric, capitolul continand la sfarsit o tenta dramatica ce te faca sa citesti in continuare [sau cel putin,
eu n-am rezistat suspansului]

In continuare au loc o serie de aventuri ce schimba radical viata celor doi, noi personaje intrand in poveste si punand accentul pe
incapacitatea barbatilor de a rezista tentatiilor si lacrimilor unei femei [sunt o feminista absoluta,da]. Au loc multe confesiuni, lacrimi,
telenovela din punctul meu de vedere. Finalul e altul decat ma asteptam, dar nu m-a dezamagit, totusi.

Grafica: Well.. grafica e destul de buna. Are aspectul ala estetic, nu e incarcata cu prea multe detalii dar nici nu reprezinta un soare pe fundal
si cateva linii ce reprezinta doi oameni, lucru care face manga-ul usor de citit. Nu se pune accent foarte mult pe partea ficiza a personajelor,
tipii nefiind chiar persoanele dupa care ar saliva toata populatia feminina, dar nici urati nu pot spune ca sunt. Totusi sunt de parere ca se putea
si mai bine, dar acum depinde si de stilul autoarei de a contura personajele si fundalul. I-as acorda graficii 8 puncte din 10, asta ca sa va faceti
o idee. Sa fiti atenti la profilele personajelor, lasa mult de dorit. Nici ochii nu sar prea mult in evidenta, dar din nou, depinde de stilul autoarei.

Concluzii: Telenovela, in general. Dar mi-a placut. E genul de manga care te tine oarecum in suspans, si avand in vedere ca nici nu e lung,
nu il prea poti lasa din mana. Mi-a placut insa caracterul personajelor. Nu e ca in shujo-uri cand fetele se crizeaza la primul lor sarut and stuff.
Ari trateaza lucrurile cu seriozitate dar si naivitate, fiind genul acela de persoana care sta si inghite, fiindu-i frica sa isi confrunte prietenul la inceput, temandu-se
de un eventual broke-up. Deasemenea se pune accentul si pe familie si ce inseamna sa ai un copil, fiind la un moment dat o scena foarte dulce
cu Ari si o fetita. Daca aveti nevoie de ceva usor, dar nici plictisitor, Cappuccino e o alegere inspirata si vi-l recomand.

Nota: 8/10. As fi dat 9 daca era un alt final, si nu ma refer la unul pozitiv. Cititi si o sa va dati seama despre ce vorbesc ^_^

Kimi ni Todoke

2009-12-14T01:18:00.001-08:00

Titlu:Kimi ni Todoke
Manga-ka: Shiina Karuho
Volume: 8 volume (Ongoing)
Gen: drama, romance, shoujo, school life

Povestea: Sawako Kuronuma pare sa fie eroina perfecta pentru un film horror, desi in realitate este o fata cat se poate de normala si cat se poate de timida.Este poreclita ''Sadako'' de catre colegii ei, care se pare ca e un personaj din ceva film de groaza japonez, si toata lumea crede ca poate sa puna blesteme pe cineva daca se uita in ochii lui, din aceasta cauza Sawako nu este inteleasa asa cum ar trebui si toata lumea o evita.Dar se pare ca exista o singura persoana care nu o considera pe Sawako ca fiind ''ciudata'' si anume Shouta Kazehaya, sau Kazehaya-kun...tipul pare sa fie total opusul ei, era popular, de treaba, si foarte sociabil...de acea Sawako il admira foarte mult si mereu avea tendinta de a vrea sa devina ca el, si se pare ca nici lui Kazehaya nu este indiferenta.

Intr-o zi, clasa lor organizeaza un fel de ''vati ascunselea'' pe timp de noapte, si cineva trebuia sa joace rolul fantomei pentru ca jocul sa fie mai palpitant...Sawako care dorea sa socializeze, se gandea ca daca lumea tot cu considera ''creepy'' de ce sa nu isi puna abilitatile in valoare?Sawako accepta rolul fantomei.In noaptea acea insa Kazehaya incepe sa se apropie foarte mult de ea, si sa devina chiar foarte buni prieteni, dar Kazehaya nu este singurul, Chizu si Ayane, doua colege de clasa incep sa se imprieteneasca deasemenea cu ea, si incetul cu incetul Sawako incepe sa socializeze si sa inteleaga ce inseamna prietenia...dar oare prietenia e singurul lucru care ii leaga pe Sawako si Kazehaya, sau e mai mult de atat...?ei bine ramane de vazut.

M-am apucat de acest manga ongoing, cand am vazut ca au inceput sa faca un anime dupa el, si cand am vazut ca e in top 10 pe manga fox, si am zis ca e ceva de capul lui.Atmosfera din acest manga e foarte heart warming, intial povestea si personajele par cam trase la imprimanta, pana la urma avem parte de un caz de ''fata nepopulara care se schimba peste noapte in miss perfectiune'', ei bine nu e asa.Ceea e ce de admirat, e ca povestea nu se concentreaza pe evolutia relatiei dintre Sawako si Kazehaya, ci in evolutia ei ca personaj, si nu putem spune ca Kazehaya e cel care o schimba in totalitate, deoarece la asta contrubuie si Chizu si Ayane, sau chiar si Kurumi.Cu toate astea sunt si ceva clisee shoujo-istice, apare Kurumi, the angry rival, si saraca Sawako habar nu are ce vrea tipa de la ea *laughs*.

Personajele sunt ubber cute, incepand cu Sawako care cu toate ca e clueless in foarte multe situatii, nu devine slut-ish si enervanta ca si majoritatea protagonistelor shoujo, e o fata cat mai simpla si oarecum timida, dar care evolueaza pe parcurs si devine un personaj foarte placut.Un lucru fain e ca manga-ul se concentreaza si pe cuplul Ryuu x Chizu, care in ultimele capitole aparute pana acum numai despre asta s-a vorbit, personajele sunt bine conturate, fiecare isi are background-ul si este relatat foarte indetailat dar in acelasi timp discret.Comedia este frumos realizata, am ras la faza cu piticii, cand Pim ii povesteste lui Kazehaya ca a avut un vis in care niste piticii umblau pe marginea unei cani...and omg I was like LOL *laughs*, deasemenea Sawako in incercarile ei de a se intregra era tare funny, si Chizu si Ayane erau deasemenea niste personaje foarte funny.

Grafica: Stilul de desen a lui Karuho-sensei e simplist dar in acelasi timp placut ochiului, avem parte de o grafica simpla aerisita, dar atenta la detalii, ochii personajelor sunt alungiti si nu prea incarcati, predomina mult frezele rebele, parul zburlit a lui Kazehaya, si deasemenea imi place cum e desenata Sawako, cu parul e negru si drept, uniformele sunt si ele destul de simpliste, cu toate astea nici pana in ziua de azi nu am inteles de ce Chizu si Ayane, si alte tipe din liceu purtau o uniforma cu vesta in loc de uniforma cu sacou pe care o purta Sawako, poate ca autoarea a vrut sa evidentieze caracterul ei ''antisocial'' mai bine prin asta, dar pe mine ma bagat in ceata.Nu prea o sa aveti parte de bishies, e adevarat ca Kazehaya e dragut, dar in my opinion nu arata a bishounen, poate doar Ryuu, sau un personaj mai recent aparut, fratele lui Ryuu, si anume Toru.

Copertile sunt dragute, deobicei nu au cine stie ce pe fundal, sunt simple si placute.Artwork-urile in manga-ul asta ftw!sunt deasemenea bine realizate si mai incoroneaza putin grafica simplista a manga-ului, also hainele casual a lui Chizu sunt interesante si moderne, cu toate ca ea nu pune un mare accent pe moda, fiind mai tomboy-ish din fire.Kurumi nu mi se pare cine stie ce frumusete, cele mai frumoase fete din manga dupa parerea mea sunt Ayane si Sawako, nici pe departe Kurumi.

Impresii generale:La inceput am zis ca nu e cine stie ce de capul lui, insa pe parcurs am ajuns sa ador manga-ul, imi place ca pune mult accentul pe character development, si ca nu se face o drama inutila din orice.Intradevar nu e o poveste de geniu, cu elemente care sa impresioneze, insa mie personal imi ofera o lectura foarte placuta si afirm cu mandrie ca e unul din ongoing-urile mele preferate.Deasemenea imi place cum povestea de surprinde cu elemnte noi, si faptul ca nu numai Sawako ajunge sa se schimbe, ci se persoanele din jurul ei, Chizu si Ayane care ajung si ele sa inteleaga ce inseamna prietenia adevarata.Ramane de vazut la cat o sa se intinda manga-ul, sincer nu m-ar deranja daca s-ar intinde pe multe capitole, avand in vedere ca ai ce dezvolta din poveste, manga-ul nu a fost lalait nici macar un capitol de cand l-am inceput si pana acum.

Abia astept sa vad ce o sa se mai intample in urmatorul capitol, povestea a fost suspendata momentan la cuplul Chizu x Ryuu, si se distanteaza de Sawako x Kazehaya, insa o sa vedem cum o sa mai evolueze lucrurile, sincer nu regret ca mi-am cumparat primul volum din Kimi ni Todoke de la nijikon, damn T___T trebuia sa imi i-au intreg setul de 3 volume, ca erau date la set, anyway, si-a meritat banii.Recomand manga-ul daca aveti chef de un shoujo light dar cu un character development foarte bine realizat, il recomand fanilor shoujo si nu numai...

Nota: 9/10 e dulce, e captivant si isi merita locul printre ongoing-urile de top.

Manhwa

2009-12-13T15:58:00.000-08:00

B

Beautiful Fascination is Better Than Love

Can't Lose You

Flower of Evil

Forest of Gray City

H20

He's Dedicated to Roses

S

Sugar Addiction

The Bride of the Water God

You're so Cool

Manga

2009-12-13T15:01:00.000-08:00

1/3 no Kareshi

7th Period is a secret

24 Colors - Hatsukoi no Palette

Absolute Boyfriend

Ai Hime ~ Ai to Himegoto

Ano Kado wa Magatta Tokoro

As the God of Death Dictates

Asa mo, Hiru mo, Yoru mo

Boku wa Imouto ni Koi wo Suru

Deep Love - Ayu no Monogatari

Deep Love - Host

Deep Love - Reina no Unmei

Eien no with

Hadashi de Bara wo Fume

Hana Yori Dango

Haou Airen

Hot Gimmick

Itsuka no Tsuki de Aimashou

Kagen no Tsuki

Kare First Love

Kimi ni Todoke

Kindan - Himitsu no Nanazono

Kindan no Koi wo Shiyou

Kiss/Hug

Koi, Hirari

Koizora

Koukou Debut
Kyou, Koi wo Hajimemasu

Mademoiselle Butterfly

Shinshi Doumei Cross
Sweet Black

Tsuki no Waltz

Waltz wo Shiroi Dress de

Wild Rose

He's Dedicated to Roses

2009-12-01T15:19:00.000-08:00

Jur ca este prima si ultima data cand va mai promit ceva...

Titlu: He's Dedicated to Roses

Manhwa-ka: Hwang Mi Ri

Volumes: 11

Chapters: 42

Gen: Comedy, Romance, Shoujo, Gender Bender, Martial Arts, Sction, School Life, Slice of Life

Povestea: Choi Ida, si in acelasi timp Choi Yodah, provine dintr-o familie saraca, fiind "menajera" lui Mimi, fata sub a carei familii se supun parintii lui Choi Ida. Ceea ce inseamna ca Ida are de a face tot ceea ce ii spune Mimi, doar pentru ca tatal sau sa nu fie aruncat in inchisoare, si pentru a nu ramane in strada, din cauza datoriilor pentru care, chiar daca ar lucra o viata, nu ar avea cum sa le achite.

Viata lui Choi Ida, o fata cu doua codite si niste ochelari, o viata grea, fiind mereu tratata asemenea unei slugi, trebuind sa i se supuna lui Mimi, o fata plina de sine, care vorbea despre ea numai la persoana a treia [m-am saturat de cate ori tot zicea Mimi wants, Mimi doesn't have..], inganfata, de bani gata, cu toate calitatile unui copil cu nasul pe sus.

Insa Choi Ida, acea fata cu un aspect relativ de tocilara, este in acelasi timp si Choi Yodah, un baiat rebel, pe care dupa ce-l intalneai, devenea spaima ta. Toata aceasta incurcatura intre Choi Ida si Choi Yodah pornise de la memoriile din copilarie ale lui Ida, care dorea intr-un fel razbunarea. Insa era greu sa fii doua persoane in acelasi timp, fara a te da de gol.

Si toata actiunea incepe din momentul in care Gang Naru apare in scena... De aici, incepe telenovela.

Va spun, cu subiect diferit, dat este structurat si are aproape aceleasi trasaturi ca Desire Climax. Asa ca starea pe care v-a creat-o Desire Climax, este posibil sa vi-o creeze si acest manhwa. La fel, este cam lalait in primele 30 de capitole, fara complicatii, cu Gang Naru care crede ca este homosexual fiindca il place pe Choi Yodah, si cu Choi Yodah care nu vrea ca Gang Naru sa afle ca este de fapt Choi Ida.

Razboi intre clase sociale, iarasi, cei bogati nu se amesteca cu aceia saraci, de rang inferior. Si cat trebuie sa fuga un om, sa se ascunda, pentru a fi cat de cat tratat acceptabil si pentru a putea sa traiasca in niste conditii favorabile. Deoarece erau persoane care nu stiau decat de Choi Yodah, altele care stiau numai de Choi Ida, ea avea sa-si imparta timpul, si sa aiba grija de a nu il lasa pe Gang Naru sa afle cine este.

Si iarasi, in ultimele 10 capitole apar complicatii, exact ca in Desire Climax, X este criminal, Y este de fapt Z, si tot asa. Adica, iarasi actiunea este concentrata in ultimele.. 4 capitole de manga ca sa zic, si totul parca trece prea brusc, dintr-o extrema in alta. De la situatia deplorabila a lui Choi Ida, ajunge adorata de toti, si ajunge ca tot sa o iubeasca. De la situatie de diva a lui Mimi, ajunge cu tatal la inchisoare si o simpla fetita deprimata si lovita cu picioarele [ la figurat spus].

Calitatea lui este ca la inceput, chiar nu este luata actiunea prea repede, insa ai senzatia ca manhwa-ka-ul s-a plictisit la final, si a facut totul sa treaca mult prea in viteza. Nici nu te dezmeticeai din aflat ceva, ca mai aflai si altceva pe deasupra, si te incurcai in relatii si in posturi de de.. te durea capul >>".

La Martial Arts si Comedy sta slab. Adica, am transcris si eu Martial Arts de la sursa, dar nu mi se pare. Ce, dat cu picioarele se numeste asa? Sau cateva lupte pe acolo? Si la Comedy, nu prea sunt momente amuzante, decat foarte putin. Adica, eu nu am ras... Desi, sunt unele parti cu menirea asta.

Am incercat sa va dau cat mai putine detalii despre ce se intampla in manhwa, urasc sa dau spoilere, am boala pe ele.

Ca subiect, este interesant, insa mi-ar fi placut mai mult ca Choi Ida sa ramana Choi Yodah.

Grafica: Spre deosebire de alte manhwa-uri pe creum Flowers of Evil, Model [nu, nu le-am citit, doar m-a stresat Tsume cu ele], este mic copil. Personajele sunt dragute, au ochi sclipitori, sunt desenate ingrijit, sunt si ceva elemente de decor, insa nu poti spune ca manhwa-ul exceleaza prin grafica. Si bineinteles, artwork-uri pauza, doar coperti dragute. Desi pe toate copertile sunt aceleasi personaje.

Concluzii: Eeste dragut, insa nu ar fi fost mai cute ca Choi Ida sa nu devina atat de feminina si sa ramana Choi Yodah, sa fie mai baietoasa? Nu era mai cute, nu se potrivea mai bine cu Naru? :o3 Adica, ar fi fost original. Chiar daca Naru ar fi stiut ca e fata, ar fi format un cuplu mai dragut. Si asta este prima greseala a lui Hwang Mi Ri. Daca se intampla asa, dadeam 10 fara vreo discutie.

Nota: 8/10

Crazy for You

2009-11-29T03:22:00.000-08:00

Titlu : CRAZY FOR YOU
Nume alternativ : クレイジーフォーユー
Mangaka : Shiina Karuho
Volume : 6 [ongoing ]
Gen : Comedy, Drama, Romance, School Life, Shoujo

Poveste : Sachi sau Sa-chan invata la o scoala de fete si pana la varsta de 17 ani nu a intalnit dragostea,dar a fost mereu fericita si optimista.Decide sa participe la un goukon,unde il intalneste pe Yuki si se indragosteste de el.Akemi,prietena si colega ei,o sfatuieste sa nu aibe nicio legatura cu Yuki,pentru ca este genul de baiat care-si bate joc.Totusi,Sachi continua sa-l vada.Yuki ii spune adevarul despre felul lui de a fi si ii marturiseste ca el nu a mai avut niciodata vreo prietena [nu iubita,ci prietena].Astfel,Sachi devine prima prietena a lui ,dar Yuki ii spune clar ca alt tip de relatie nu poate exista intre ei doi.
Sachi afla ca Yuki defapt iubeste pe altcineva,mai exact pe prima lui iubita,dar continua sa-l vada,ba chiar ii organizeaza oarecum ziua lui.
Chiar de ziua lui Yuki este bolnav si este nevoit sa stea la pat.Sachi,impreuna cu prietenul lui Yuki,Akahoshi [care o place pe Yuki] se duc sa cumpere ceva pentru a-l ajuta pe Yuki,iar cand se intorc o vad pe Akemi,prietena lui Sachi,intrand in casa lui Yuki.Sachi,Akahoshi si iubitul lui Akemi,Yuuhei intra in casa si ii vad pe Akemi si Yuki sarutandu-se.Se dovedeste ca prima iubire a lui Yuki este chiar prietena lui Sachi ?!

Grafica : Sincera sa fiu,grafica este sa zicem normala.Personal,eu as fi optat ca Yuki sa fie desenat ca un 'bad boy',iar aici mi se pare prea cute pentru caracter lui,adica are o privire prea blada.

Concluzii : Foarte telenovelistic,multe rasturnari de situatie,drama,la un moment dat poate devenii chiar enervant,pentru ca la inceput parea ca Yuki ii da sperante lui Sachi si defapt el iubea pe altcineva.Totusi,va pot asigura ca este happy-end [asta daca nu cumva vreti ca Sachi sa ramani cu Akahoshi :D].

Nota : 9/10.Un shoujo clasic,care mi-a placut foarte muult. [ew,si eu deobicei prefer sa fie smut,dar asta mi-a lasat o impresie placuta prin perseverenta lui Sachi ^^]

Hot Gimmick

2009-11-24T09:46:00.000-08:00

Titlu:Hot Gimmick
Manga-ka:Miki Aihara
Volume:12 volume (Complet scanlat)
Gen: drama, comedy, shoujo, romance

Povestea:Hatsumi Narita, o adolescenta de 16 ani, locuieste cu familia ei, intr-un complex de apartamente, al carei proprietar era o femeie foarte al dracului, si anume Tachibana-san, de care intreg complexul era speriat, si mereu se straduiau sa faca o impresie cat mai buna in fata ei.Din moment ce familia lui Hatsumi era legat cu serviciul de complex, nu avea altceva de facut decat sa aiba grija sa nu calce pe bec, altfel intreaga ei familie risca sa fie aruncata in strada.Intamplarea face, ca fiul doamnei Tachibana, si anume Ryouki, sa se intoarca de la studii din strainatate, cea ce nu e o veste foarte imbucuratoare pentru Hatsumi, ea avand in copilarie niste experiente nu tocmai placute cu el.

Dar zilele acelea, se muta in complex si cel mai bun prieten din copilarie al ei, si anume Azusa, care e acum un super model foarte bine platit si apreciat.Intr-o zi sora mai mica a lui Hatsume, Akane...ii se face rau, si ea presupune ca ar fi insarcinata [genul de fata care umbla cu tzanshpe mii de baieti] si Hatsumi se decide sa se duca la farmacia din zona sa ii cumpere un test de sarcina, din nefericire, Ryouki da peste ea, si acum ca ii stie secretul, care nu ar fi trebuit sub nici o forma aflat de vecini, care erau foarte barfitori, cu atat mai putin madam Tachibana, asa ca in schimbul taceri ii cera sa devina ''sclava'' lui, si Hatsumi accepta...dar oare care sunt sentimentele lui Ryouki fata de ea?si Azusa nu are si el un cuvant de spus in toate astea?ramane de vazut.

In caz ca va intrebati daca am mai citit ceva de-a lui Aihara-sensei, va spun ca da...am avut ocazia sa citesc Seiten Taisei dar se presupune ca adevaratul potential al autoarei se arata la Hot Gimmick.In mare parte, pot sa spun ca storyline-ul acestui manga e foarte imbarligat, in primul rand apar o gramada de personaje in peisaj, and guess what?toate personajele sunt cat se poate de two faced, si imprevizibile, ca sa nu spun imature, recunosc ca in prima faza, manga-ul dezbate un subiect destul de realist, toata barfa si rautatea care vine cu faptul ca locuiesti in astfel de complexe, foarte realist si frumos depictat.But the main problem, raman personajele.Sa o luam cu inceputul, avem un personaj principal, care probabil e unul din cele mai detestabile si cliseeic tip de muiere pe care o poti intalni intr-un shoujo manga, personalitatea ei e cea a unei plangacioase, indecise, slutty in unele momente, si care face pe miorita de sacrificiu...nu ca Ryouki ar fi mai breaz...si OMFG nici Asuza!

Caracterele sunt destul de bine conturate, fiecare cu povestea lui, manga-ka-ul ne pune in tema cu toata situatia, asa ca nu raman neclaritati nici la final, avem niste conflicte emotionale destul de bine stabilite, intrigi de familie, copii din flori, un triunghi amoros, ba chiar si o mica aroma de incest [care se pierde spre final tough] personajele asa cum am precizat mai sus, foarte imprevizibile, Asuza pe de o parte, adica ok...am inteles, ca a suferit foarte mult de pe urma mortii mamei sale, insa isi concentra razbunarea pe exact cine nu trebuia, si atunci cand afla cine a fost vinovat pentru asta, brusc face pe samariteanu milostiv, adica dupa ce aproape i-a distrus viata lui Hatsumi, se comporta ca un binefacator...yeah right.Ryouki vrea la cel mai mic gest...sex.Trecand peste faza cu ''practice girlfriend'', era atat de obsedat in a o face cu Hatsumi, incat o punea sa aleaga mereu intre el si familia ei, sau intre el si Shinogu...Shinogu care mi sa parut alaturi de Subaru si Mariko, cele mai echilibrate personaje din manga.

Multi compara manga-ul, cu Hana Yori Dango, e adevarat...exista o aliura de HYD, Ryouki seamana cu Tsukasa [o versiune mult mai imbecila] Asuza seamana pana la un punct cu Rui, pana cand isi da arama pe fata, Hatsumi in schimb nu seamana deloc cu Tsukushi, e genul de fata care sta ca proasta, doar ca sa ii multumeasca pe cei din jur, mai trage un plans, mai melodramatizeaza situatia...o chestie care a iesit fain, e uneori comedia, Ryouki e amuzant in situatiile cand face pe tocilaru' indragostit, si recunosc ca mi-au placut de ei doi atunci cand pareau a fi oameni impreuna, nu curci bete ca in restul timpului.Finalul e discutabil...are un mic plot twist care pe mine personal ma enerveaza, dar in rest e destul de previzibil...si bineinteles, Asuza va fi acolo...sa ameninte cititorii ca o sa se razbune ca tatal lui Ryouki prin a o fura-o pe Hatsumi din bratele lui Ryouki... ok...can you shoot yourself now? no seriously...

Grafica:In materie de grafica manga-ul sta acceptabil, cu toate ca se putea si mai bine, dar avand in vedere ca e stilul autoarei, nu pot sa va comentez decat din punctul meu de vedere.Eu zic ca e destul de slabuta, personajele sunt tare colturoase, si atata de aglomerate par unele pagini, incat te obosesc.Cea ce preodomina in manga-ul asta sunt cadrele fragmentate, in care sunt evidentiate scenele de sarut foarte bine, o sa avem parte de trei bishies, Ryouki, Asuza si Shinogu, cu toate ca Asuza e model, eu il prefer pe Shinogu la aspect fizic...he is hot!Apoi fetele alungite ale personajelor ii fac cateodata sa para bosumflati, mai ales Hatsumi, la snif snif-urile ei ocazionale, autoarea are o mana buna la desen, dar trebuie sa o mai rafineze...

Apoi celebrele zambete cat casa, si cadrele hasurate din creion, care sunt specifice doar autoarei, astea alaturi de cadrele fragemntate au iesit bine, artwork-urile sunt dragute, iar copertile sunt colorate in culori stridente si putine...intr-un fel arta e putin dura, ca sa zic asa, insa dupa un timp ajungi sa te obisnuiesti cu ea, si poate chiar sa iti placa.

Impresii generale:In mare, mi-a placut manga-ul, cu toate ca a fost o mare telenovela, si din pacate, Hot Gimmick e unul din acele manga-uri cu o poveste buna, dar personaje tampite, o da de multe ori in cliseu, dar e captivanta, si toate acele intrigi iti starnesc interesul.Alegerea lui Hatsumi, in final, a fost neispirata, adica sunt deacord ca trebuie sa isi asculte inima, dar eu una nu as ramane cu un tip care ma maltrateaza si ma face proasta tot timpul, ba mai vrea si sa faca ''naughty stuff'' dupa aia.Shinogu era o alegere muult mai rationala, insa ma tem ca si Shinogu ar fi picat prost cu ea, din motivele cu fratele adoptat and all.Anyway...a fost placut de citit si captivant, asta lasand la o parte personajele tare complexate...si idea e bine dezvoltata, desi recunosc ca ii dau o nota mai mica decat la Seiten Taisei, cu toate ca ar merita mai mult daca ar fi dupa mine, insa pur si simplu sunt niste chestii in manga-ul asta care il trag rau de tot in jos.

Nota:8.50/10 un manga bun, dar din pacate personajele il trag in jos.

Ano Kado wa Magatta Tokoro

2009-11-08T07:34:00.000-08:00

Titlu: Ano Kado wa Magatta Tokoro

Manga-ka: Kawai Touko

Volume: 1

Capitole: 5 + extra story

Gen: Comedy, Yaoi, Romance, School Life

Povestea: Yuuya, un baiat de 16 ani, elev la liceu, se indragosteste de Kiriya-san, un barbat de 27 de ani, foarte sexy, frumos, dragut and so on. Il minte pe acesta, spunandu-i ca are 19 ani, doar pentru ca acesta sa-l accepte.

Nici Yuuya nu stia ce fel de relatie au, daca la mijloc este dragoste, desi un lucru este cert, pe care cred ca-l banuiti, sex exista.

Si relatia lor ciudata continua astfel, pana cand Kiriya-san are sa ii tina locul profesorului de matematica al lui Yuuya... cand acesta afla ce de fapt baiatul are numai 16 ani, este dispusa sa il ierte, insa nu vrea sa mai auda de el. Tipic, asa-i?

Dar cum deja cred ca stiti poezia pe de rost. Yuuya nu vrea sa renunte, asa ca incepe sa incerce sa-i castige inima lui Kiriya-san, lucru ce merge perfect pana cand un al treilea personaj apare. Si mai comun, asa-i? De aici, si dinc auza omamenilor ce intervi intre ei, fiindca o relatie intre un elev si un profesor nu este permisa, lucrurile urca si coboara, si tot asa.

Subiectul este deja mult prea des intalnit, relatie profesor-elev, ferita de ochii lumii. Kiriya are acel obicei, in unele momente este dragut si super cute, iar in altele face pe durul cu Yuuya, bineinteles, ca lumea sa nu afle. Este genul de persoana cu pretentii, iar baiatul este dispus sa faca orice pentru a cadea bine in ochii lui.

Si aici mai intervine problema ca Yuuya se considera o persoana matura, desi trebuie sa admita ca nu conteaza cat de mare pare, la corp, suflet si minte inca este un copil. Intr-un fel, manga-ul reflecta, ca s-o numesc asa, suirea la cer a unui copil... bine, sa nu credeti ca este o poveste plina de lacrimi, de replici siropoase, etc, si doar incercarea unui adolescent de a ajunge la punctele inalte ale unui adult, nimic mai mult.

De faze siropoase nu prea aveti parte, fiindca este un comedy, totul este mai mult prezentat intr-o maniera amuzanta. Sunt foarte putin momente de genul, mai mult prin ultimele 2 capitole.

Si nici sex sex sex nu este, imi pare rau sa va dezamagesc, fiindca nu este yaoi de-al lui Minami Haruka [o pomenesc fiindca este mangaka-ul meu preferat de hard yaoi...], pe ici pe colo, si nu arata mare lucru...

Grafica: eh, imi place grafica. imi place cum arata Yuuya, din aspectul sau reiese foarte bine ce fel de om este, un adolescent rebel, iar Kiriya numai profesor nu pare, desi este hot... Lipsesc art work-urile, insa imi place foarte mult coperta, si culorile ei :3.

Apar niste elemente de decor, atunci cand canta Yuuya la pian si il face pe sensei sa planga.... Si mai erau niste flori pe undeva, dar nu prea multe.

A da, si am pomenit ca Yuuya este hot?

Concluzii: Amuzant dar foarte comun, si ultimele capitole sunt grabite mult prea mult. Desi inca iubesc coperta si mai ales, il iubesc pe Yuuya.

Nota: 5.50/10...

Angel Sanctuary

2009-10-27T10:46:00.000-07:00

Titlu:Angel Sanctuary
Manga-ka:Kaori Yuki
Volume:20 volume (Complet scanlat)
Gen: adventure, drama, fantasy, shoujo, romance, psyhological

Poveste:Ingerul Alexiel a afirmat intodeauna ca il iubeste pe Dumnezeu mai presus de orice... dar cand a vazut cat de mult au decazut ceilalti ingeri, si cand a observat ca divinitatea pare ca a uitat de lumea care a creat-o, s-a intors impotriva Raiului, creaind o rebeliune, alaturi de ingerul decazut Lucifer.Alexiel pierde lupta, si este pedepsita de catre Dumnezeu sa se reincarneze pe pamant pentru eternitate, si in fiecare reincarnare sa aiba parte de o moarte suferind si dureroasa.Dupa trecerea a milioane de ani, Setsuna Mudou, un adolescent care pare sa nu aiba nici o legatura cu toate acestea, o fire care se auto flageleaza inca din copilarie, din cauza faptului ca a fost respins de propria lui mama, pentru ca a observat ca Setsuna are niste puteri cam neobisnuite pentru un om, dar la aceste probleme se adauga si dragostea interzisa pe care o poarta pentru sora lui geamana, Sara... care se pare ca ii impartaseste si ea sentimentele.

Intr-o zi, niste fiinte numite demoni, [pe care Setsuna ii considera a fi travestiti *laughs*] ii se arata in niste cirmustante mai ciudate, si incep sa ii povesteasca despre razboiul dintre Rai si Iad, si ii trantesc in fata, faptul ca el e reincarnarea ingerului inorganic Alexiel, of course Setsuna ii considera a fi tampiti la cap, dar cand Sara ajunge sa fie ucisa de un inger, Setsuna isi da seama ca cea ce i-au spus ce-i doi demoni, si anume Kurai si Arakune, este adevarat...incet, incet, incepe sa fie tot mai constient de propriile sale puteri astrale.Setsuna mistuit de moartea lui Sara, se decide sa se duca in Iad, pentru a o cauta, ajutat de Kira... cel mai bun prieten al lui, alaturi de Kurai si Arakune, Setsuna porneste intr-o calatorie uimitoare...intr-un razboi contra creatorului si contra acelor fiinte divine, numite ingeri.

In primul rand, vreau sa specific ca Angel Sanctuary este considerat a fi lucrarea de capatai a lui Kaori Yuki, tot pontentialul si talentul literar, talentul grafic, este oglindit in Angel Sanctuary.Un manga care abordeaza un subiect destul de ambiguu...e ca o metafora intre Rai si Iad, intre lumea oamenilor, si lumea ingerilor.Sunt culese subiecte de tabu ca si:incestul, reincarnarea, ingeri decazuti, la care se adauga o doza de simbolistica si mitologie biblica.Suna tentant, insa multi se dau batuti la un moment dat...tocmai pentru ca subiectul e greoi.Dar asta e Kaori Yuki, are o viziune deschisa la orice, o sa gasiti detalii si lucruri absolut socante, insa fiecare element, fiecare personaj este atat de bine intiparit in poveste, este ca un paradox in care binele si raul, diavolii si ingerii, Dumnezeu si Lucifer, se intalnesc...insa culmea, intreaga filozofie sta pe umerii unui adolescent iresponsabil la prima vedere.

Personajele sunt absolut delicioase, trecutul lor si personalitatea lor sunt conturate pana in cel mai mic detaliu.Setsuna, personajul principal, un adolescent cu o tarie de caracter incredibila, cu o tenacitate de neinvins, cu o iubire nestramutata pentru sora lui, el face fata condamnarilor din societate, il infrunta chiar si pe Dumnezeu in sine...toate astea pentru Sara, si pentru cei la care tine.Pot spune ca o poarte din personalitatea lui Alexiel dainuie in el...pentru ca la urma urmei, Setsuna e o extensie a vietii lui Alexiel, si totusi isi pastreaza propria amprenta personala.Kira, un personaj cu un destin tragic...reincarnarea ingerului Lucifer, destinat sa o iubeasca pe Alexiel, cu o evolutie incredibila, si un carcater admirabil.

E genul de manga in care apar tzanshpe mii de personaje, insa autoarea insista asupra tuturor si nu ii lasa in paragina, asa cum se intampla la alte manga-uri.Un element care constituie ''crema'' acestui manga, e iubirea incestuasa intre Setsuna si Sara, care s-ar caracteriza cel mai bine prin replica din manga ''The happiest sinners in the world'', pana la urma e o privire de ansamblu la cum priveste societatea astfel de relatii, pentru ca se pune problema destinului celor doi, de a iubii in pacat.Insa cei doi frati nu isi reneaga sentimentele, tot ce doreau ei, era sa se poate iubii...sa traiasca in liniste, undeva unde nimeni, nici macar Dumnezeu sa nu ii poata condamna.Da, manga-ka-ul scoate la iveala ''malformatiile'' destinului uman, si pare ca are ceva impotriva divinitatii, insa adevarul este, ca vrea sa ne spuna multe...da, si putini vad adevarata morala din spatele povestii, acea cum ca, nu conteaza cum si pe cine iubesti, indiferent de sex, grad de rudenie, iubirea e cel mai puternic sentiment, si cel mai curat.

Foarte interesant e si felul cum sunt prezentate cele doua dimnesiuni, Raiul si Iadul, care seamana enorm de mult cu lumea noastra, in Raiul din Angel Sanctuary, exista tirani, exista legi, exista varsare de sange...este acel paradis crud, ca o ironie a sortii.Iadul este taramul in care zac tot felul de creaturi, incepand cu regatul Gheenei, al carei printese e chiar Kurai, si teminandu-se cu ultimul layer, si aici trebuie sa il introduc pe Mad Hatter, care este un personaj extrem de interesant, si care joaca un rol important in poveste la un moment dat.In rest storyline-ul decurce cu o gramada de suisuri si coborasuri, se petrec rasturnari de situatie la 180 de grade, chiar si in ultimele capitole.Este si shoujo...oricat de greu de crezut e, insa e un shoujo incununat cu povestea de dragoste intre Setsuna si Sara, si multe alte idile, ca cea a lui Lucife/Kira si Alexiel, sau cea a lui Raphael si Sara, care de care mai simbolistice, deochiate si dark, care da o atmosfera bittersweet-ish... e absolut fermecator aceste elemnt.

Grafica:Arta lui Kaori Yuki ma fascineaza de fiecare data, grafica e sublim executata, lucrata pana in detaliu, costumele ingerilor, mai ales cel a lui Alexie, totul este invaluit in falduri de catifea neagra, personajele au trasaturi delicate, ingerii sunt frumosi ca si niste statui de portelan.And the bishies... the freakin' bishies, Kira is the sexiest thing on paper, sunt niste personaje care te fac sa salivezi.Trebuie sa mentionez ca o sa aveti parte de ceva sange...poate si organe taiate, nu stati linistiti, nu eu vreun Elfen Lied, insa sunt unele secvente in care ai vrea sa intorci capul, insa ajungi sa te obisnuiesti cu ele, ele sunt realizate deasemenea sublim, oricat de macabre ar parea, pentru ca dau o atmosfera tragica.

Un element frumos al graficii sunt aripile ingerilor, la un moment dat apare o secventa superb, aripi negre si aripi albe, care semnifica puritate si intuneric, defapt ca sa descriu mai bine partea de grafica, as putea spune ca e ca o sculptura delicata a unui inger de marmura, insa e extrem de rece.E...incantatoare, personaje desenate in stil gothic, cu ochi incarcati, si conturati.Costumele lui Mad Hatter sunt superbe, in orice caz, o arta minunata.

Impresii generale:Angel Sanctuary este... WOW, sincer nu am mai citit niciodata o asemenea manga, o imbinare atat de mirifica intre elemente atat de interesante, un shoujo cat se poate de dark, ghotic chiar macabru, insa deosebit de sensibil si induiosetor.Perosonajele sunt superbe, luptele, trairile lor interioare sunt atat de bine evidentiate.Pur si simplu Kaori-sensei are o capacitate de a aduna informatii uimitoare, ma indoiesc ca multi cunosc atat simbolistica biblica cat cunoaste femeia asta.Cred ca nu gresesc atunci cand ridic, din punctul meu de vedere, manga-ul la nivel de capodopera, pentru ca este o capodopera, este un razboi cu Dumnezeu, cu Raiul si Iadul, Sestuna este privit ca si Mesia, pe umerii lui sta soarta intregii lumi, si tainele unei vieti anterioare zbuciumate.Iata, se dau pe fata toate cartile, se arunca toate zarurile, cu demonii de partea lui, cu o motivatie de fier, astea sunt aremele lui Setsuna, armele unui Mesia, care vrea sa il i-a la rost pe Dumnezeu.

Da, este o poveste dementa, din multe puncte de vedere, dar deosebit de bine conturata, am fost sedusa de acest manga, capitol cu capitol, personaj cu personaj, pagina cu pagina.Chiar merita citit, cu toate ca povestea e uneori greu de urmarit, dar credeti-ma ca o sa aveti o mare satisfactie dupa ce o sa il cititi.Cat despre final...aici uni il critica aspru, alti il adora.Eu spun doar ca e potrivit, I mean... ar fi fost prea usor predictibil daca ar fi mers pe sistemul ''Is dead'' cand toti ar muri, si s-ar fi incheiat intr-o atmosfera emo-ish.Dar nu... manga-ka-ul a vrut sa ne arate ca stradaniile si sangele, lacrimile varsate ale personajelor, nu au fost in zadar, si ca soarta oricat de cruda si suferinda, morbida, ar parea, poate fi invinsa, si ca sa inchei, va spun ca daca nu ati citit Angel Sanctuary... ar fi cazul sa o faceti, e o poveste absolut superba.

Nota:10/10 o capodopera in adevaratul sens al cuvantului.

Sweet Black

2009-10-10T12:33:00.000-07:00

Titlu: Sweet black

Manga-ka: Mai Nishikata

Capitole: 3

Volume: 1[complet]

Gen: Comedy, drama, romance, shoujo, slice of life, psyhological

Poveste: Primul capitol incepe cu Haru(17 ani) care intra intr-un apartament incredibil de dezordonat(serios, nici eu nu sunt atat de dezordonata) si il striga pe Sagiri. Sagiri(19 ani) se dovedeste un tip incredibil, dar incredibil de hot(mai hot decat Gin din Love Celeb) care atunci cand Haru incearca sa il trezeasca, o prinde de mana, se urca peste ea si... isi da seama ca e Haru si nu iubita lui. Aflam ca cei doi sun prieteni din copilarie, Sagiri e model(unul faimos), iar de cand s-a mutat singur, a rugat-o pe Haru sa vina din cand in cand in vizita sa ii faca curat in apartament. Desi nu par altceva decat buni prieteni, Haru il iubeste pe Sagiri. De fapt, toata treaba cu modelingul a plecat de la faptul ca lui Haru ii placea de Jay, un model, de asemenea foarte renumit. Sagiri i-a spus ca si el poate deveni model si asta a fost... a si inceput. A devenit din ce in ce mai popular in lumea mondena, dar si la fete. Haru l-a vazut maturizandu-se, iesind cu multe fete, in timp ce ea isi plangea de mila. Totusi, alaturi de ea, Sagiri era mereu el insusi. O ruga sa se joace jocuri video impreuna, isi punea o gramada de zahar in cafea si se purta copilareste. Lucrul asta l-a obesrvat si ea atunc cand s-a dus la studio si l-a vazut pe Sagiri purtandu-se atat de "cool", inconjurat de frumuseti si, cel mai important, langa iubita lui, Reina.

Ma rog, ca sa nu stau sa povestesc tot capitolul 1... Sagiri o sa isi dea seama ca o iubeste pe Haru,ea fiind singura alaturi de care se dimtea bine si ii da papucii lui Reina(de fapt e invers). Totusi, cand Sagiri ii spune ca o iubeste, Haru nu isi arata adevaratele sentimente de teama ca mai tarziu Sagiri nu o sa o mai gasesca interesanta. Eh, vedeti voi ce se intampla.

Grafica: Grafica e un adevarat SPA pentru iubitorii de shoujo. In primul rand, bishies. Nu unul, ci doi. Sagiri si Jay(care apare in capitolul 3). Si nu glumesc cand spun ca sunt mai hot decat Gin sau Yoshi Yuki. Da, stiu ca pare imposibil, dar e adevarat. Pe langa tipi, grafica e foarte frumoasa. Personajele, decorul, peisajele, expresii faciale, proportii, haine, chibi-uri... totul e foarte... nu stiu... elegant, decent, armonios. Asezrea in pagina, de asemenea. Paginile nu sunt incarcate, ochii ti se plimba repede de la o imagine la alta, nu e nevoie sa stai sa studiezi fiecare imagine pentru a intelege. Pe scurt, un stil frumos, elegant, curat, armonios.

Concluzii: Desi e scurta, mi-a placut(si nu, nu numai din cauza tipilor care arata atat de bine). Mi-a placut povestea. Fra incurcaturi prea mari, triunghiuri amoroase, dezamagiri extraordinare, tragedii, povesti de viata care sa te faca sa plangi in hohote. Poveste simpla. Un fir al actiunii real( cat poate fi de reala o manga shoujo). Recunosc, m-a cam enervat Haru cu toate temerile ei -"daca ii spun ca il iubesc isi va pierde interesul". Asta a fost destul de lame. Si modul in care i-a spus ca il iubeste. Ma asteptam la mai mult, povestea avea potential. Manga-ka-ul putea sa se joace mai mult cu actiunea, dar... eh, mi-a placut sfarsitul. Foarte mult.

Nota: 8/10. Se putea si mai bine. Chiar se putea. Insa Sagiri... cat de hot poate fi un tip desenat?! Asta e mai hot decat trebuie, te face sa visezi cu ochiii deschisi la un Sagiri propriu. Si acum, warning! Hun-chan, nu vrei sa citesti manga-ul. Pe bune. Nu e smut si in nici un caz yaoi-o sa te plictisesti.

Va pupa Hachiko [:

Ren-ai Shijo Shugi

2009-10-06T09:46:00.000-07:00

Titlu :Ren-ai Shijo Shugi
Mangaka :Minami Kanan
Volume : 8 [complet]
Capitole: 41
Gen :Drama, Mature, Romance, School Life, Shoujo, Smut

Povestea : Seri este o fata care obisnuia sa practice karate.Hotarata sa lase trecutul in spate,pentru ca era deseori catalogata ca o fata salbatica,incearca sa devina mai feminina,vrand sa-si gaseasca un iubit la un goukon [un fel de intalnire in grup]. La goukon este invitat si fostul ei partener de karate,de altfel si prima ei iubire,Tamaki.Cei doi numai comunicasera de mult,pentru ca in urma unui meci,in care Seri iesise invingatoare,Tamaki nu a mai putut s-o priveasca in ochi.Seri face tot posibilul sa nege faptul ca-i place karate,iar Tamaki observa lucrul acesta,aducand mereu in plan subiectul acesta.Mergand la bowling,bineinteles ca Seri si Tamaki sunt parteneri.Seri fiind in extaz pentru ca a dat un strike la joc,este din nou numita salbatica,dar Tamaki ii ia apararea si ceilalti pleaca.
Seri vrea neaparat sa stie de ce Tamaki a inceput s-o ignore dupa ce a pierdut in fata ei.Adevarul este ca,ea nu avea niciun tricou pe ea,decat acel kimono alb specific si la o anumita miscare,Tamaki i-a vazut pieptul si s-a rusinat.Pentru a afla adevarul,il provoaca pe Tamaki la un meci,dar pierde si astfel devine servitoarea lui [defapt 'slave'].Este nevoita sa-si reinceapa cursurile de karate si sa accepte atingerile lui Tamaki.
Tamaki nu pierde nicio sansa de a fi in preajma lui Seri,venind mereu sa ia pranzul cu ea.Seri cunoaste un rival de-a lui Tamaki,care-i zice ca va devenii iubita lui.Tamaki devine gelos si incepe sa o sarute violent.
Sora,rivalul lui Tamaki,il provoaca la un meci,in urma caruia daca Tamaki pierde va fi nevoit sa o elibereze pe Seri din statutul de servitoare.Tamaki pierde intentionat,vazand ca Seri e dispusa sa faca orice,chiar daca nu vrea cu adevarat si intr-un final admite ca o iubeste si astfel ajung impreuna.
Desigur,povestea nu este atat de simpla.Este,defapt,structurata pe mai multe planuri si intervin mai multi rivali si mai multe obstacole in calea lui Seri si Tamaki.

Grafica : Paginile sunt curate si nu foarte incarcate,ceea ce pentru mine conteaza enorm.Fiind fana Minami Kanan intotdeauna i-am indragit stilul de desen.Imi plac foarte mult detaliile si expresiile fetei,baietii sunt ca deobicei hot si ei bine si Seri este dragutica,desi uneori are ochii prea mari.

Concluzii :Povestea nu-i ceva nou,am mai citit din acestea cu slave cu tonele,dar sa zicem ca asta este cea mai complexa dintre toate,cu cele mai multe capitole.Storyline-ul e ciclic - cineva vrea sa-i desparta,o asalteaza pe Seri,reusesc sa treaca peste obstacol,si totul se repeta.
Daca va place smut-ul,manga-ul da pe dinafara si daca va place un cuplu tipic shoujo,gasiti .

Nota : 8,5 - 9/ 10 .Ceea ce ma deranjeaza este ca nu exista o evolutie a personajelor si a felului cum se indragostesc.

The Bride of the Water god

2009-10-04T12:03:00.000-07:00

Title: Bride of the Water God
Maga-ka: YOON Mi-kiung
Volume: 9 [ongoing]
Capitole:66( pana acum)
Gen: Fantasy, Romance, Historical, Shoujo,Supernatural

Poveste: “Ne pare rau!”, asa incepe manhwa-ul Bride of the Water God, avand in prim plan chipul lui Soah, o adolescent incredibil de frumoasa, care spre binele satului este desemnata sa devina sotia lui Habaek, zeul apei.In lipsa ploii oamenii au hotarat ca singura solutie este aceea de a sacrifice o tanara fecioara, pentru a-l imbuna pe zeul apei, pentru ca acesta sa le trimita ploaia.Tipic, nu?
Astfel Soah, se vede prinsa in imprejurari si nu mai are ce sa faca, desii este intr-un fel resemnata.In momentul in care barca ei este cuprinsa de ape se ineaca, insa apoi se trezeste pe o plaja.Nu orice plaja.Acum este in regatul Apei, unde pestisorii sfideaza legile fizice si plutesc…in aer.
Acolo este condusa pentru a-l cunoaste pe Zeul Apei, ea fiindu-I mireasa.In drum spre asta ea zareste un copil, un mic baietel, pe care il saluta, insa acesta o ignora.Atentia ii este atrsa de un alt personaj, un barbat,care are toate trasaturile pe care un barbat ar trebui sa le aiba.Acesta este Habaek…sau cel putin asa credea Soah cand l-a zarit prima oara.Aflam ca Habaek nu este nici mai mult nici mai putin decat baiatul obraznic care a ignorant-o pe hol, iar barbatul misterios cu parul deschis prins intr-o coada de cal este servitorul acestuia,Hooye.Da, iti intelegm dezamgirea Soah.
Desii nu vrea sa recunoasca, lui Soah ii este dor de familia ei, insa nu poate uita ca aceasta i-a intors spatele.Insa, primeste consolare de la Mui, un tanar misterios care ii apare numai noaptea, ca un Zburator si care o farmeca.Mui nu este nimeni altul decat Habaek, dar Soah nu stie ca in timpul zilei el are forma de copil, iar in timpul noptii isi recapata adevarata forma.Colac peste pupaza, acesta mai are si un trecut amoros cu un sfarsit tragic, obiectul iubirii sale, Nakbin, fiind moarta.Iar, intre Hooye si Habaek se pare ca este un conflict ce dureaza de sute de ani, iar ranile nu s-au vindecat inca.Ce se va intampla cand Soah afla adevarata indentitate al iubirii ei, Mui?De ce este supus Habaek acestei transformari? Cum va reusi Habaek sa-si uite iubita, Nakbin? Rapunsul acestor intrebari il puteti gasi numai daca cititi Bride of the Water God.

Grafica: Grafica este primul motiv pentru care am citit aceasta manhwa.Este genial.Nu numai ca personajele arata impecabil iar hainele lor sutn complexe si au farmecul acelor vremuri trecute, insa grafica se remarca mai ales prin elementele de decor minunate si peisajele care iti taie respiratie.putem vedea diferentele emotive pe chipurile personajelor, iar personal, ador fiecare “sub-coperta” a acestei manhwa ( stiti voi aceea care apare alb negru la fiecare inceput de capitol).Acelea sutn extraordinare, de la grafica la simbolistica si asezare in pagina.

Concluzii: Bride of the water god m-a atras cel mai mult prin grafica ei.povestea este destul de intortocheata, misterel fiind la fiecare pas.La inceput manhwa pare a urmari povestea lui Soah, ins ape parcurs aceasta se va impleti, sau se vor face chiar secvente separate cu povestea celorlalte personaje.desii Soah nu poate face 2+2, realizand ciudatenia ca il vede pe Mui numai noaptea , iar pe Habaek numai ziua numai cand altcineva ii atrage atentia, ea are un suflet bun si o naivitate copilareasca.Habaek evolueaza de-a lungul povesti ajungand, ajungand la un puct in care chiar se intreaba, daca egoismul lui de a o castiga pe Soah inapoi o raneste.Povestea se bazeaza in special pe conflicte si dragoste neimpartasita, totul suprapunanuse intr-un cerc( x este indragostit de y, y de z, z de w, iar w de x).Este o manhwa care reuseste sa ma tina pe ace in fiecare capitol.

Nota: 10/10, iar asat e o premiera pentru ca eu sunt foarte pretentioasa( singurele manga-uri de zece pentru mine fiind Nana si Vampire Knight), insa grafica m-a cucerit.

Akuma de Sourou

2009-10-03T13:24:00.000-07:00

Titlu: Akuma de Sourou

Manga-ka: Takanashi Mitsuba

Volume: 11 [complet]

Capitole: 42

Gen: Comedy, Romance, Shoujo, Drama, Slice of Life, School Life

Povestea: Si uite asa, totul a pornit de la o scrisoare de dragoste. Scrisoare pe care Kayano, o simpla fata de aproape 18 ani i-o scrisese capitanului echipei de basket, in acelasi timp, baiatul pe care-l placea. Insa din cauza agitatiei, Kayano da scrisoarea altcuiva. Si surpriza, cui? Ticalosului scolii, fiul direcotorului, Edogawa Takeru. Cand isi da seama de greseala pe care o facuse, Kayano fuge, scapand astfel scrisoarea, pe care el o va gasi.

Prima impresie pe care i-o lasa, este imaginea unui arogant, cu care ea nu ar vrea sa aiba de a face. Insa vrand nevrand, cand vede ca scrisoarea ei a fost gasita de el, ii spune ca va fi ,,servitoarea" lui cat timp va vrea, numai sa nu arate scrisoarea nimanui.

Ea continua sa spuna ca Takeru este un ticalos, un arogant, un copil imatur, care o impiedica sa avanseze in relatia cu capitanul echipei de basket. Si ca sa mearga totul ca pe roate, nu-l avea numai pe Takeru pe cap, ci si toata gasca lui de prieteni...

Iar cum piaza rea nu piere niciodata, mama lui Kayano avea ca pe viitor sa se marite cu direcotorul scolii ei, iar dupa lungi cugetari, Kayano isi da seama ca demonul [Takeru] avea sa-i devina frate...

Eh, dar toate acestea merg astfel pana cand ea se va indragosti de Takeru, si parca totul se va schimba, din copilul imatur si arogant, Takeru va deveni baiatul pe care acesta il iubeste. Cine ar fi crezut ca ea s-ar indragosti taman de acel demon crud si fara inima... XD

Takeru are o personalitate foarte interesanta, cu un trecut destul de zbuciumat. Totusi acel ticalos, este cineva care se ingrijoreaza foarte mult cand vine vorba de altii, si chiar ei ii va fi frica sa-i spuna anumite lucruri, deoarece obisnuia sa se invinuiasca pe el, de cele mai multe ori. Are propriul fel de a ajuta oamenii, si chiar personajele vor spune despre el ca este mult mai matur decat sunt alti copii la varsta lui. Si chiar si cel mai crud om, are sentimente.

Iar Kayano... si ea priveste inainte in a-i ajuta pe altii, fiind foarte grijulie, si destul de iertatoare.

Copii... Nu stiu ce sa zic, o cam da in telenovela de multe ori. De fapt, nu, sa ma corectez, poate fi considerata o telenovela. Ma deranjeaza mult faptul ca apare un personaj, iar apoi dupa ce se rezolva problema lui, dispare din peisaj total, nemaiaparand capitole intregi, sau chiar de loc. Ca detectivii, personajul acela este un caz incheiat XD.

Este lalait in unele momente, parca doar de dragul de a pune 45 de pagini pe capitol. Este atat de tras de par uneori, incat ajunsesem sa ma plictisesc la un moment dat. Cum s-a si intamplat, cineva a mai incercat sa-l citeasca inainte si l-a abandonat. Probabil ca astfel as fi facut si eu daca nu iubeam live action-ul facut dupa el...

Apoi ideea cu atata caz pentru relatie intre frati care nu au legaturi de sange, mi se pare... Adica mai inteleg, intre frati de sange sa se mai faca caz si sa mai stai stresat sa nu dai de asa ceva, dar intre frati vitregi, nu vad ce este atat de rau... Bine, ce-i drept, daca nu s-ar fi aflat si partea asta, nu ar fi avut actiune.

PArtile emotionale... da, pe ele pot sa le laud, erau unele momente cu adevarat frumoase, si unele lucruri bine gandite, spuse de catre personje. Mi-a placut mult ideea cu padurea sentimentelor, dar si monologul lui Kayano era deseori frumos. Iar Takeru spunea niste lucruri din care aveai ce invata.

Este partea aceea, in care vrea Takeru sa plece, si care te tine pe jar, insa in rest nu prea te tine in suspans, actiunea fiind destul de simpla.

Si finalul a fost.. pfoa, nu credeam ca o sa se ajunga astfel. Din dorinta de a face finalul fericit, s-a dus pe apa sambetei emotia de la sfarsit, si dusa a fost... Manga-ka-ul putea sa faca finalul fericit in alt mod, care sa fie cat de cat profund.

Grafica: Ehe, cand am inceput manga-ul, aveam senzatia ca ma uit la un spectacol cu clowni. Cand l-am vazut pe bad boy [Takeru] in pantalonii aia cu pete mi-am dat una peste frunte. Strica bunatate de baiat cu asa ceva... Desi in restul pozelor Takeru era hot... really really hot. Pe cand celalalte personaje aratau groaznic, mai ales in primele 20 de capitole. Kayano, nu ai zice ca era personaj principal... era desenata la fel ca ceilalti, la fel de groaznic, mai ales cu cozile alea XD. Iar Prietenii lui Takeru iarasi erau o adunatura de clowni mari si lati.

De departe, persoanjele erau cat de cat acceptabile, insa de aproape, si mai ales din profil.. crima si pedeapsa. Aveau nasurile mari, si nu-mi placeau T_T Pana si Takeru al meu... waa, il compatimesc.

Desi trebuie sa recunosc ca avea niste art work-uri destul de bune, mai ales alea in care aprea... TAKERU! Si elemntele de decor... apareu niste flori la un moment dat, dar nu prea des.

Desi de la capitolul 20 in colo, grafica se imbunatateste considerabil, chiar in ultimele 10 capitole, Kayano fiind super-cute, iar Takeru ramane la fel ca la inceput. La fel de frumos...

Concluzii: Cred ca daca nu iubeam live action-ul [Devil Beside You], nu ma apucam de el, mai ales cand am vazut ce grafica are. Si ma asteptam la foarte multe din parte lui, eram gata sa zic ca-l pun in top 5, insa dupa ce am vazut cat de superficial poate fi uneori, si mai ales finalul care a pus capac la oala, am zis: nicio sansa.

Desi, chiar daca e o telenovela, si are o poveste simpla, nu imi pare rau ca mi-am pierdut timpul cu ea...

And.. One day, the devil will definitely come back to you [scuzati, scuzati, nu m-am putut abtine XD]

Nota: 7.50/10 asta pentru ca e Takeru hot.

Koi, Hirari

2009-10-03T08:12:00.000-07:00

Titlu:Koi, Hirari
Manga-ka:Mitsuki Miko
Volume: 2 volume (Complet scanlat)
Gen: drama, romance, school life, shoujo

Poveste:Familia lui Sumire, o adolescenta care nu iese cu nimic in evidenta, se muta in orasul unde parintiii ei s-au cunoscut si indragostit.Mama lui Sumire ii spune ca ar fi timpul sa isi gaseasca un iubit, dar ea se arata cam indiferenta fata de acest aspect.In ziua in care se muta, ea decide sa se plimbe prin imprejurimi, cu toate ca era o zi plina de zapada.La un momemnt dat vede o persoana cazuta in zapada, Sumire se apropie si observa ca era un tanar, care arata foarte bine, se trezeste din zapda.Sumire afla ca Kazuki vroia defapt sa fuga de acasa, din cauza unei neintelegeri cu tatal lui.Dar nu este singurul lucru pe care ea il afla, se pare ca Kazuki facea parte din celebra familie Miyamoto, unda dintre cele mai mari scoli de dans traditional japonez, si ca Kazuki era foarte priceput la acest dans.

Sumire afla deasemenea ca Kazuki e un elev la liceul ei, foarte popular printre fete dealtfel.Aici o intalneste pe Umeko, o tanara foarte frumoasa, care se pare ca e indragostita de fratele mai mare a lui Kazuki, si anume Haruka.Tatal lui Kazuki e nemultumit de acesta, pentru ca in comparatie cu Haruka, el este o fire mai rebela.Sumire se indragosteste de Kazuki, insa se pare ca familia lui are alte planuri cu el.Din moment ce vor sa isi extinda scoala de dans, tatal lui Kazuki il logodeste cu fiica propietarului unei alte scoli de dans... oare Sumire are vreo sansa impotriva acestei fete?oare Kazuki o va alege pe ea?

Trebuie sa mentionez in primul rand, ca acest manga se bucura de o oarecare popularitate, [mica ce-i drept] de cand cu top 10 pe manga fox.Povestea e plina ochi de clisee, de la cum incepe pana la cum se termina, avem niste personaje destul de promitatoare, niste confliecte emotionale destul de bine plasate, pana la momentul cand autoarea se decide sa scurteze manga-ul, si sa il transforme intr-o malformatie dintre Backstage Prince si Kiss/Hug tin sa mentionez ca Miko-sensei nu e vreo Mistuki Kako, daca la aste va gandeati.Autoarea introduce lumea dansului traditional japonez in manga, avem parte de un triunghi amoros, de gelozie intre frati, si daca nu am insel si de ceva momente smutty...?maybe its just my imagination, tough.

Personajele sunt tipice, Sumire e proasta si buna la suflet, asa cum sunt mai toate protagonistele shoujo, Kazuki e prince charming, care rupe inimioara fetiscanelor, marele dansator.Haruka, e un personaj care are potential, numai ca Mitsuki Miko tine atat de mult sa il transforme intr-un personaj ''malefic'' incat isi pierde din farmec.Singura care scoate ceva bun in evidenta este Umeko, dar care din pacate e si ea prea prost exploatata.Ah... si tin sa mentionez si presupusa logodinca a lui Kazuki, care e una din ''surorile vitrege'' din ''Cindirella'' in varianta manga, pana si Ha-Eun din I Accept You in toata mediocritatea ei, e mai normala decat muierea asta.

Grafica:Recunosc ca partea de grafica da bine la ochi, e shoujo-ish, dar frumoasa si indetailata, scenele de dans sunt superbe, deasemenea e plin de kimono-uri, doar vorbim de un manga despre traditia japoneza... right?avem parte de bishies, si anume de Kazuki si Haruka.Si Umeko care arata intradevar cuceritoare, ochii personajelor, sunt mari si incarcati, sunt prezentate o gramada de cadre cu ciresi infloriti.Copertile sunt foarte greu de gasit, si pe alea care le gasesti ori sunt de proasta calitate, ori sunt prea mici.

Dar recunosc ca imi place coperta din volumul al doilea.Apoi avem parte de niste artwork-uri bine realizate, un adevarat balsam pentru ochi.All in all, arta nu e deosebita, insa e frumoasa, se pare ca acest manga face parte din categoria manga-urilor cu jumatate poveste, jumatate artwork.

Impresii generale:Nu stiu de ce mi-am pierdut vremea cu Koi, Hirari, don't get me rong... povestea are ceva potential, si apoi este ''maltratata'' de catre autoare in cel mai cliseic mod posibil.Adica avem o fata, care e nici prea prea, nici foarte foarte, avem un tip care e tare sexos.Cei doi se indragostesc, dar sortii le stau impotriva, si in final povestea lor de dragoste e posibila 100%, apoi se melodratizeaza inutil.Si vrea sa fie dramatica, cand colo ajunge sa fie doar o gluma proasta.Apoi relatia lui Kazuki cu logodnica aia a lui in trecut... ceva mai lame de atat nu putea sa gaseasca manga-ka-ul?dar nuuuuu se pare ca madama asta vrea cu tot dinadinsul sa ne arunce intr-o poveste perfecta de dragoste.

Apoi as fi vrut sa vad o dezvoltare a relatiei lui Haruka si Umeko, dar nu am vazut decat o lupta intre doi frati, care se termina cu victoria lui Kazuki of course.Si finalul manga-ului... care se termina cu sex, da tre sa recunosc, ca m-a miscat profund... atat de profund incat mi-a venit sa dau cu ceva in ecran si sa imi nenorocesc bunatatea de Samsung degeaba *laughs*.

Nota:5.50/10 slab... foarte slab.

NANA

2009-09-29T13:32:00.000-07:00

Titlu:NANA

Manga-ka:Ai Yazawa

Capitole:84

Volume:21(ongoing)

Gen: Comedy, drama, mature, romance, shoujo, tragedy, slice of life

Poveste: NANA incepe cu un capitol special, capitolul 00 in care sunt prezentate povestile de viata a lui Nana Komatsu si Nana Osaki. Sa incepem cu Nana Komatsu(careia o sa ii spunem Hachi sau Hachiko-vedeti de unde vine numele meu?). Povestea ei incepe in ultimul an de liceu, cand se desparte de iubitul ei. Asa se face ca, Hachi incepe sa insiruie tipii de care a fost indragostia: proful de desen, tipul de la inchirieri de casete video, bucatarul, baitul cu pizza si... domnul Asano, barbatul casatorit care i-a provocat cea mai dureroasa amintire de pana atunci. Dupa liceu, se inscrie la o scoala de arta inpreuna cu cea mai bun aprietena a ei, Junko, unde ii intalneste pe Shouji si pe Kyousuke. Si, desi arata amandoi foarte bine, Hachi isi propune sa ramana doar prietena cu cei doi. Jun... nu promite nimic, iar in scurt timp(foaaaaaaaarte suuurt) incepe sa iasa cu Kyousuke. Dupa multe dezamagiri, tradari, dezvaluiri, mistere si bla, bla, Hachi si Shouji ajung sa fie impreuna. Insa... Shouji pleaca la facultate in Tokyo, in timp ce Hachi strange bani pana va reusi sa ajunga si ea in Tokyo.

Nana Osaki, spre deosebire de Hachi, a crescut intr-un mediu nu tocmai placut. Nu isi cunoaste parintii, nu stie unde s-a nascut, dar de la 4 ani a fost crescuta de bunica ei. Partea ei de capitol incepe cu "Good evening! We're BLAST!". Nana(ei o sa ii spunem pe nume) e solista in trupa Blast, unde canta alaturi de Ren, Nobu si Yasu. Nimic anormal, o trupa locala, talentata, ce vrea sa ajunga celebra. Ma rog, dupa ce sarbatoresc, Ren si Nana raman singuri in drum spre casa. Dupa 2 ani de la seara aia, Ren si Nana isi amintesc cu placere de clipele petrecute, in cada, giugiulindu-se si pupandu-se si... eh... Ma rog, bla, bla, bla, stiti ca nu imi place sa insist prea mult asupra unui subiect. Important e ca Ren a primit o oferta de la o trupa super-cunoscuta , Trapnest. Si, bineinteles, a acceptat oferta si a plecat, iar Nana ramane in urma, iar Blast se desparte.

Iar acum, ca sa vedeti cum e soarta... Hachi si Nana ajung in acelasi tren spre Tokyo, pe aceeasi canapea unde vorbesc cat timp trenul intarzie. Dupa ce coboara din tren, fiecare merge pe drumul ei, dar... din nou, soarta... ajung sa fie colege de camera(de apartament, de fapt) Si asa isi incep aventura in Tokyo. Nana isi va forma din nou trupa, iar in ceea ce riveste dragostea... veti avea parte de surprize. Cat despre Hachi... or sa fie rasturnari de situatie, triunghiuri amoroase, dragoste pasionala si... dezamagiri, drama, tragedii.

Grafica: Slavita fie-ti munca, Ai Yazawa! Ador grafica: haine, personaje, expresii faciale, par, eccesorii... avem de toate! Fiecare personaj are stilul lui, personalitatea se citeste dupa haine, minica, gesturi. Grafica e moderna, detaliata, superba, ce mai... Te iubesc, Yazawa-sempaaaaai!

Parere personala: In afra de faptul ca sunt innebunbita dupa NANA.... ce as putea sa critic? E adevarat ca devine uneori ca o telenovela si e putin cliseica, insa... pe bune, merita! E probabil cea mai lunga manga citita de mine(eu ma plictisesc repede de lalaieli, dar de NANA... nu m-am plictisit nici o clipa). Sunt lucruri dragute. Cum ar fi coincidenta de nume-Nana(sapte in japoneza-care se spune ca aduce ghinion la ei). Iar Nana Osaki o sa ii spuna lui Nana Komatsu Hachi(opt la japonezi). Or sa locuiasca la apartamentul 707. Personajul preferat... desigur, Hachi. Pe langa faptul ca toti imi spun Hachi, seman mult cu ea. Din toate punctele de veedere(nu stau acum sa va spun eu tot). Nana Osaki, de asemenea e uimitoare, are o personalitate super. Chiar daca o sa cedeze nervos uneori, sub invelisul negru e o fata... roz:))

Nota:9,70/10. asta pentru ca o cam da in telenovela uneori.

Wild Rose

2009-09-28T14:18:00.000-07:00

Titlu: Wild Rose

Manga-ka: Yamagishi Houtuko

Volume: 1 [complet]

Capitole: 6

Gen: Fantasy, Shounen Ai, Yaoi

Povestea: In manga este prezentata povestea unui baiat, Kiri, care avea abilitatea de a deveni o bestie. Mai simplu, bestie in trup de om. Locuia cu bunica si cu fratele sau mai mic. Bunica lor ii iubea pe ambii, si obisnuia sa le povesteasca diferite intamplari, insa Kiri sustinea ca acestea nu-s decat povesti, si isi dorea sa plece in lumea larga.

Iar intr-o zi, chiar asta se hotaraste sa faca. Insa in mijlocul noptii, un barbat il gaseste in padure, si il duce la casa lui, astfel a doua zi, Kiri trazindu-se intr-un cu totul alt loc decat cel in care cazuse.

Cand il cunoaste, acel barbat, pe nume Mikhail, se dovedeste a fi un om cu un aspect fizic destul de frumos, si caruia Kiri ii spune ca-l va rasplati pentru faptul ca a avut grija de el. Iar astfel, Kiri ajunge majordon la casa lui.

De aici, porneste si atractia lor unul fata de celalalt, iar Kiri va primi sarcina de a avea grija de Camille, care se presupune a fi o ruda de-a lui Mikhail, insa nu una de sange. Cand Camille este rapit tot de catre o bestie asemeni lui Kiri, Kiri isi doreste sa se duca sa-l salveze. O bestie asemanatoare, si totusi diferita.

O sa mentionez in cap de analiza, ca NU este un yaoi in care nu gasesti altceva decat sex sex sex si iar sex. Si nu il poti numi hard, fiindca nu vezi mare lucru. [asta ca sa stea sufletul lui Tsume impacat]

Capitolul in care s-a pus accentul pe bestia din Kiri mi-a placut cel mai mult, fiindca intr-un final, am vazut si eu ceva actiune, nu vorbind numai de manga-ul acesta, ci de majoritatea manga-urilor pe care le citesc eu. Desi faza in care a aparut Mikhail a fost pra brusca, mai bine sa fi continuat batalia mai mult.

Asa simteam nevoia de mai mult fantasy in manga, nu pot sa explic de ce. Mai mult mister, mai multe lucruri ciudate... Toate acestea m-ar fi facut sa-l pot numi perfect. Mai multa actiune, sa nu fie chiar atat de simplu. As fi vrut ca personajele sa fie mai pline de mister.

Grafica: O iubesc. E adevarat, Mikhail nu este chiar atat de frumos, insa Kiri... ador felul in care este desenat. Imi plac ochii lui, si mai ales, parul. In general personajele au trasaturi fine, frumoase, si elementele de decor parca-ti incanta ochii, deseori, manga-ka-ul folosind florile pentru acest lucru.

Artwork-urile mi-au placut toate, cu exceptia unuia, iar coperta... pff... coperta... daca era desenata in alta ipostaza, ar fi fost mai bine.

In orice caz, are o grafica ce chiar mi-a placut.

Concluzii: Cum spuneam, daca ar fi fost mai misterios, ar fi fost perfect. Grafica compenseaza multe din goluri. Efectiv, ii iubesc grafica.

In final am dat si eu pesteun yaoi care nu are numai sex, cum sunte cele ale lui Minami Haruka [pe care bineinteles ca le iubesc, dar face Tsume infarct daca ma apuc sa le fac review].

Nota: 8.10

Ore-sama Ouji

2009-09-27T03:11:00.000-07:00

Titlu: Ore-sana Ouji

Manga-ka: Aikawa Saki

Volume: 1 [complet]

Capitole: 3

Gen: Romance, School Life, Shoujo, Martial Arts

Povestea: Sawa facuse judo, iar de aceea, devenise puternica, iar baietii o raspingeau, deoarece majoritatea cautau fete care sa depinde mai mult de ei, si pe care sa le poata proteja, nu sa se protejeze de unele singure. Se hotarastea ca la liceu sa renunte la acest sport si sa-si traiasca viata ca o liceana obisnuita.

Pana cand intr-o zi, cineva ii sugereaza sa se alature clubului de judo, nu numai fiindca era un club cu rezultate bune, ci si pentru ca acolo erau niste baieti super hot. Cand Sawa se duce sa vada cum stau lucrurile, din cauza agitatiei se impiedica si cade fix in bratele capitanului. Acesta nu sta pe ganduri, si o alege manager-ul clubului. De aici o asteapta o viata destul de grea.

El hotaraste ca pana cand ea nu-si va aduce aminte cine este, nu o va lasa sa plece nicaieri. Pana atunci, este a lui.

Il considera pe baiat crud, fara inima, deoarece o punea sa faca diferite lucruri ce nu-i placeau, si lucra destul de mult. Intr-o zi insa, el o saruta, si atunci ea sustinea ca in momentul in care pe ea a sarutat-o, a simtit ca si cum ar fi sarutat pe altcineva, si ca ea nu este persoana pe care el o iubeste, nu este prima sa iubire.

Insa intreaga confesiune si relatia a celor doi, porneste din momentul in care Sawa isi aduce aminte de trecut, si isi da seama cine este de fapt baiatul.

Cam grabita actiunea la final, sau cum ar numi-o Hun, neterminata. Ar fi putut sa dezvolte mai mult, nu doar sa fie facuta ca o punte spre final [ma refer la o parte din capitolul 3, va veti da seama care]. Daca s-ar fi pus accentul mai mult si acolo, ar fi iesit mai bine.

Mai apoi, mi-a placut partea cu copilaria lor, nu m-as fi asteptat la asa ceva, sincer. Desi, este ceva original, ce n-am mai intalnit pana acum, si spre uimirea mea, chiar mi s-a parut o idee interesanta.

E cam exagerat in unele momente, mai ales acelea in care totul este perfect, iar Sawa este genul ala de fata care depinde de un baiat, aproape incapabila sa faca lucrurile de una singura, chiar daca incearca asta.

Grafica: Doamne Dumnezeule mare O.O Sa pic de pe scaun cand l-am vazut pe capitanul clubului de judo. In toate momentele in care aparea, era extrem de frumos, i-ar fi stat perfect cu niste urechi de pisica. Si nu numai el, toti baietii din poveste pot spune ca aratau bine, desi semanau cam tare intre ei. Si Sawa era draguta, insa uneori chiar nu-mi placea fata ei.

Art work-urile nu erau nemaipomenite, erau destul de dragute.

Din punct de vedere al graficii, nu are nimic deosebit, este un stil de grafica comun, pe care eu l-am intalnit destul de des. Desi... baiatul tot superb ramane.

Concluzii: Nu mai citisem de mult o poveste de dragoste perfecta, fara complicatii, cu care sa-mi bat capu. A fost draguta, chiar daca nu a avut smut [trebuia s-ami pomenesc iubirea, n-am ce face], faptul ca baiatul era hot compensa restul. Si inca am ramas cu gandul la copilaria lor, la ideea draguta a manga-ka-ului.

Desi se simte ca uneori este lasata actiunea in vant, si uneori este cam trasa de par.

Nota: 7/10

7th Period is a Secret

2009-09-26T11:59:00.000-07:00

Titlu:7th Period is a Secret
Manga-ka:Chiba Kozue
Volume:1 volum (Complet scanlat)
Gen: romance, shoujo, school life

Poveste:Shun obisnuia sa fie o fata tacuta si retrasa, aproape antisociala, dar cand se transfera la o alta scoala devine mult mai deschisa si prietenoasa.Incercand sa se integreze si sa isi faca prieteni, ea zambeste si pare bine dispusa, dar adevarul este ca inautrul ei, se simte foarte singura, deoarece nu acestea sunt sentimentele ei adevarate, si inima ei devine din ce in ce mai grea pe zi ce trece.Insa... dupa 2 zile de absenta din cauza unei raceli, ea il remarca pe noul profesor, care arata mai mult a elev decat profesor *laughs* si anume Jun Koshiba, sau cum ii mai spuneau elevii, Jun-sensei.

Dar se pare ca Jun-sensei, reuseste sa o inteleaga mai bine decat colegii ei si asa-zisi ei prieteni, fiind prima persoana in fata careia a reusit sa planga dupa mult timp.Jun ii promite ca v-a fi prietenul ei, si cei doi devin din ce in ce mai apropiati, in timpul unei excursii scolare, Shun ii marturisteste sentimentele ei lui Jun-sensei, dar se pare ca lucrurile nu merg asa, iar Shun devine din nou asa cum a fost la fosta ei scoala, dar oare prietenii ei si Jun-sensei stiu cum se simte ea acum...? ramane de vazut.

Povestea acestui manga, e cat se poate de simplista si usor de digerat, seamana intr-un fel cu Dramatic Love Album un oneshot cu o poveste similara, se vrea sa fie dramatic, pe fondul unei relatii ''elevaXprofesor'', personajele sunt tipice pentru genul shoujo, insa sunt cute si tocmai pentru ca manga-ul nu este complex, nu au timp sa te duca la exasperare, cum ar fi riscul intr-un manga mai lung, dar pentru ca sunt doar 3 capitole trantite in fata, background-ul lui Jun e un msiter, doar Shun are un trecut notabil.Relatia lor din punct de vedere al cititorului, pare mai mult a relatie de prietenie decat a relatie de dragoste, desi la final dragostea e in floare *laughs*, dupa cum am mai spus, tare greu mi l-am imaginat pe Jun ca fiind profesor.

Intr-un fel, povestea se concentreaza pe zicala ''Nu iti poti ascunde sufletul dupa o masca'', si pe faptul ca cei dragi te cunosc... cu bune, cu rele.Nu este deloc un manga cu o poveste complicata, e genul de manga pe care il citesti cand ai chef de o pauza de cafea.E scurt si la obiect, deranjant intr-un fel, insa relaxant prin faptul ca nu se lungeste pana la dracu-n praznic, asa cum au obiceiul unele shoujo-uri bazate pe dragostea profesor-eleva, e mai childish ca majoritatea dintre lucrarile lui Chiba Kozue, si asta il face deosebit.

Grafica:Arta e foarte shoujo-ish... cu toate astea e placuta ochiului, contine multe elemente de decor, pentru ca se incearca sa fie cat mai draguta in materie de grafica, din moment ce well... in manga-urile lui Chiba Kozue, grafica e jumatate din manga.Coperta e draguta, contine si ceva artwork-uri foarte dragute deasemenea.Jun e un bishie, nu e unul ultra mega sexy, insa e un bishie, ca sa o citez pe Hachiko ''un bishie in devenire'' *laughs*. o
Cateodata personajele arata ca niste copii, insa cred ca v-ati obisnuit cu asta de la 24 Colors - Hatsukoi no Palette .Ochii personajelor sunt mari, parul e chifulit cateodata, uniformele sunt dragute, contin un pluover si o fusta.

Impresii generale: 7th Period is a Secret, a fost un manga care mi-a prins bine dupa o zi obositoare, e relaxant si enjoyable, ca mai toate manga-urile lui Kozue-senpai, cu toate astea, povestea cere mai mai mult, si autoarea a ales un final care iti da impresie ca s-a oprit undeva pe la mijlocul povestii.E intr-un fel cam superficial... as fi vrut sa fie acolo... vreo 12-13 capitole, nu de alta insa in ultima vreme parca gusturile mele nu se mai multumesc cu manga-urile foarte scurte cum a fost acesta, si totusi mi-a placut, e bun dupa o zi nasoala la serviciu, un lucru care mi-a placut la Jun a fost faptul ca a tratat relatia lor foarte matur, desi la prima vedera nu ai zice, dar el defapt nu a pornit cu atitudinea de profesor playboy inainte, si asta mi-a placut mult.

Nota:7/10 nu e nimic special, insa e o alegere buna daca ai chef de ceva usor.

Asa mo, Hiru mo, Yoru mo

2009-09-21T19:53:00.000-07:00

Titlu: Asa mo, Hiru mo, Yoru mo

Manga-ka: Aoki Kotomi

Volume: 2 [complet]

Capitole: 8 + 3 extra story

Gen: Romance, Shoujo, School, Drama

Povestea: In primul rand, vrea sa fac o mica paranteza, si sa spun ca m-am apucat de el, deoarece am inteles ca este similar cu un alt manga pe care-l citisem cu ceva vreme in urma, si anume Bitter Virgin , al carui poveste m-a atras in mod deodebit. Desi, pot spune ca acesta nu s-a ridicat la asteptarile mele, si nu mi-a placut in masura in care a facut-o celalalt. Ce-i drept, unul a avut o actiune mai vasta, iar acesta a fost scurt si la obiect, dar povestea in sine era mai bine definita in celalalt manga.

Povestea manga-ului se invarte in jurul lui Suetsugu si Yokomizo. Ea este fata care a fost violata cu ceva timp in urma, de catre un baiat care semana foarte bine cu Yokomizo, iar astfel, de fiecare data cand il vedea, acele lucruri ii reveneau in minte, devenind brusc, speriata, cum era de asemenea mereu in fata barbatilor, de teama de a nu pati acelasi lucru din nou. El este baiatul care vrea sa-i castige inima, si sa o scoata din timiditatea sa, nestiind insa de toata povestea cu violul, afland acest lucru abia mai apoi.

Suetsugu mereu se indoia de Yokomizo, chiar daca stia ca nu avea nimic de a face cu acel om, nu se pute stapani niciodata sa nu fuga, sau sa devina agitata. Pe de alta parte, el era mereu plin de rabdare, nu conta de cate ori l-ar respinge ea, tot ceea ce voia era sa fie impreuna.

Recunosc ca uneori, ea mi se parea exagerata - din orice se panica, ori alte lucruri care pe mine, daca eram in locul baiatului, cred ca m-ar fi scos de mult din minti. Tokomizo era de o rabdare dumnezeiasca, era tandru, tinea la Suetsugu, iar atunci cand afla despre povestea cu violul, devine la fel ca oricare baiat cand cineva se ia de o fata la care tine, sau indrazneste sa ii faca ceva.

Yokomizo trebuie sa ii dovedeasca de sute de ori lui Suetsugu, ca nu are de cand sa faca acelasi lucru asemeni omului ce a violat-o, ca tot ceea ce isi doreste este sa fie langa ea, si nimic mai mult. Insa ce e bine este ca in final, intelege si ea acest lucru.

Cred ca sunt sute de momente in care el o imbratisaza, o ia de mana, ce nu face pentru a o calma. Chiar se ofera sa o duca si acasa, iar ea tot speriata este.

Singurul lucru pe care il facea Yokomizo, era ca o place pe Suetsugu, si voia sa ii demonstreze ca nu greseste cu nimic fiindca face asta, ca are dreptul sa aiba asemenea sentimente.

Ce-i drept, m-a enervat la un moment dat, cand Suetsugu era geloasa. Nu intelegeam mentalitatea: Stai mai, tot tu-l respingi si tot tu esti geloasa apoi? Intr-un fel, voia ca Yokomizo sa vina dupa ea mereu, iar ea sa fuga sau sa se sperie, ori cine stie ce alte reactii ar mai fi avut.

Mai apoi, Yokomizo se hotaraste sa devina rece cu ea, sa nu o mai bage in seama decat de nevoie, insa nu il tine acest lucru prea mult, ceea ce intr-un fel nu-mi place. Cum spuneam, firu actiunii lasat neterminat, sau anumite partii nu sunt bine definite, sunt puse de forma, de-amorul artei. Iau o decizie, si dupa 10 pagini hop-top, ne razgandim.

In dorinta manga-ka-ului de a nu face o poveste perfecta, in sensul ca ori de cate ori ea ar fugi, el ar fi actionat la fel, a lasat momentele neterminate, si mai rau a iesit. As fi preferat sa fie totul perfect intre cei doi, decat sa mai aiba si coborasuri, fiindca la lungimea manga-ului, ori faci o actiune mai simpla, dar mai bine definita, ori una mai ampla, dar cu anumite momente nefumate pana la capat...

Recunosc ca momentele profunde au fost superbe, monologurile celor doi. Finalul de asemenea, mi-a placut, dar nu, de data asta nu am plans [daca e review de Hun-chan, 100% pomenim daca am plans sau nu. probabil pentru ca este 6 dimineata si nu pot pune muzica, n-am avut atmosfera buna de bocit...].

Grafica: Grafica mi-a placut, ambele peronaje [pentru ca aproape numai acestea apar] erau desenate frumos, si mi-a placut scena din apropierea finalului, cu sarutul. Artwork-uri nu prea avem, decat la extra story-uri, iar acelea sunt destul de dragute.

Desi este un stil comun de grafica, este stilul care mie, personal, imi place cel mai mult.

Si... adoram freza lui Yokomizo <3.

Desi... din felul in care este desenata Suetsugu, numai fata timida nu pare. Din aspectul ei fizic, reiese chiar contrariul.

Concluzii: Bitter Virgin mi-a placut mai mult... Probabil si pentru faptul ca este mai lung, mai bine definit, insa are acel ceva special, pe care, pentru mine, niciun manga nu-l mai are.

A fost... am zis, celebru in mintea mea pentru momentele profunde, care pot spune ca sunt cu adevarat minunate, mai ales partea cu: nu gresesc cu nimic fiindca te iubesc.

Nota: cum stiti ca Hun-chan nu prea da note mai mici de 6... 7/10

Paradise kiss

2009-09-20T13:36:00.000-07:00

Titlu:Paradise kiss

Manga-ka: Ai Yazawa

Volume:5[complet]

Gen: Drama, Josei, Mature, Romance, School life

Poveste: Yukari are o viata linistita si, sa fim sinceri, destul de plictisitoare. E in ultimul an de liceu si invata din greu pentru a intra la facultate. Orice facultate. E indragostita de Takumori, un tip din clasa ei, iar toata existenta ei se limiteaza la asta: studiile si dragostea pentru Takumori. But, intr-o zi, pe cand mergea pe strada, un tip ciudat a inceput sa alerge dupa ea, spunandu-i ca e destul de inalta. In timp ce incerca sa scape de "urmaritor", se loveste de un alt tip imbracat in femeie pe care "ciudatul" il striga "Isabella". Yukari lesina si se trezeste...

In iad. Sau cel putin asta crede cand il vede pe "ciudat", pe Isabella si pe o fata draguta cu parul roz. De fapt, e in asa-zisul studio, in care "ciudatul"-Arashi, Isabella si fata draguta cu par roz-Miwako confectioneaza haine. Cei trei ii propun lui Yukari sa devina modelul lor pentru festivalul de moda. Yukari nu accepta spunadu-le ca fata de ei, ea vrea sa ajunga la o facultate, vrea sa studieze si nu sa isi piarda timpul. Auzind asta, Arashi incepe sa tipe la ea, o insulta si o face sa iasa fugind din studio. Miwako alearga dupa ea, insa nestiind cum o cheama o striga "Caroline"-nume care devine si porecla ei. Yukari se impiedica si scapa carnetul de elev.

A doua zi, la scoala, isi da seama ca nu mai are carnetul. Desigur, nu carnetul era important, ci poza cu Tokumori pentru care si-a riscat viata. Cand iese de la scoala, o asteapta un tip destul de dragut, cu un trandafir. Isi cere scuze pentru ce a spus Arashi cu o zi in urma, iar Yukari ii cere carnetul. Nu il primeste, insa primeste o plimbare cu masina in... Paradis. Ei bine, de fapt, la scoala Yazawa(unde invata Arashi, Miwako, Isabella si tipul asta-George). Acolo, primeste o tunsoare gratis(o tunsoare misto)de la un stilist super hot, dupa care ajunge din nou in studio unde George o pune sa se imbrace cu niste haine marca Paradise Kiss-marca pe care George si ceilalti o produc. Dupa ce isi da seama de tot efortul pe care Arashi, Miwako, Isabella si George il fac pentru a produce haine, Yukari isi cere scuze in fata lui Arashi. George ii da carnetul inapoi, iar Yukari promite ca se mai gandeste la oferta lor.

In urmatoarea zi, George se duce dupa Yukari la biblioteca. Intra in vorba, se cunosc mai bine, iar Yukari isi schimba total parerea despre el si despre grupul lui. Ce va urma? O relatie de dragoste? Certuri? Va accepta Yukari oferta lui George de a deveni model? Ummm... majoritatea raspunsurilor le stiti-doar e un shoujo. Si un shoujo foarte cunoscut. Foarte putine persoane(otaku, desigur) nu au vazut/citit, cel putin auzit de ParaKiss.

Grafica: Tipica Yazawa. Se observa diferente intre grafica de la Paradise Kiss si cea de la Gokinjo Monogatari sau Nana, desigur, insa in mod clar iti dai seama ca e facuta de Ai Yazawa. Personajele sunt desenate diferit. Yukari e cu adevarat frumoasa. Parul parca ar fi real, iar ochii au o sclipire speciala pe care numai Ai Yazawa poate sa o faca(credeti-ma pe cuvant, nu pot sa reproduc ochiii facuti de ea). George nu e foarte frumos, hot, cum vreti voi sa ii spuneti. Insa e un domn. Un gentleman. Arashi e... destul de ciudat, dar intr-un mod placut. Imi plac tipii nebuni xD . Isabella e un tip, dupa cum am mai spus. Insa arata a fata si totusi a baiat. Nu stiu cum a facut-o Yazawa, insa e un geniu. Miwako(preferata mea) e atat de cuuuute... Are buzele pline, iar cand o deseneaza ca chibi, e super-ultra-mega-incredibil-hiper-extra-kawaii.

Copertile sunt frumoase, deosebite(oricum, eu nu fac decat sa o laud pe Ai Yazawa aici). Scenele cele mai frumoase presupun ca sunt cele cu saruturi. Deci, serios, sunt in manga-ul asta niste saruturi atat de frumoase. Parca iti transmit pasiune cand le vezi. Totusi, n-am facut paragraf nou pentru saruturi si coperti. L-am facut pentru haine. Hainele de la ParaKiss sunt super. Ador toate camasile si rochiile cu volane si gulere inalte. Hainele cu tenta de old-fashion din manga sunt extrem de frumoase. Sunt deosebite, originale, pe bune de nu as vrea sa vad asa ceva in magazine. Si hainele moderne sunt deosebite. Croiala, textura si culorile(pe care le intuiesti imediat) sunt magice. Iar hainele lui Miwako de la Happy Berry... la fel de kawaii ca si ea.

Concluzii: Un manga pe care l-as lauda la nesfarsit. Singurul lucru care nu mi-a placut a fost coafura lui Yukari de la festivalul de moda. In schimb, povestea e... reala. La inceput te gandesti ca e genul tipic de shoujo, dar Ai Yazawa nu dezamageste lumea. In primul rand, e vorba de comic. Sunt atat de multe faze la care izbucanesti pur si simplu in ras-mai ales cand vezi imaginile respective. Au loc rasturnari de situatii, iar toate astea te invata ca, de fapt, nu e atat de usor sa traiesti. Sa luam ca exemplu pe Yukari. Ea se chinuia sa invete si sa ajunga la facultate. Ajunge sa fie model. Isi schimba viata total si trebuie sa faca fata multor incercari. Apoi urmeaza sfarsitul care te loveste ca o bomba. Nu te astepti la asa ceva. Recunosc, am plans. Si as fi vrut sa se termine alfel- dar tocmai asta e farmecul. Sfarsitul. In ceea ce priveste animeul... nu sunt schimbari mari(cel putin asa imi amintesc). In manga se pune accent si pe lumea modei, iar in anime nu prea se axeaza pe asta. Oricum, merita si animeul.

Nota: 9/10. Desi e genial, mi s-a parut totusi ca s-a terminat cam brusc(nu mi s-a parut, chiar s-a terminat). Dar, Yazawa-sempai tot geniu ramane ^:)^

Hana Yori Dango

2009-09-20T10:10:00.000-07:00

Titlu:Hana Yori Dango
Manga-ka:Youko Kamio
Volume:37 volume (Complet scanlat)
Gen: comedy, romance, shoujo, school life, slice of life

Poveste:Tot cea ce Makino Tsukushi si-a dorit a fost o viata normala de liceu, dar se pare ca parintii ei au alte planuri, cu toate ca erau saraci, ei decid sa o trimita pe Tsukushi la Eitoku Academy, o scoala la care invata numai copii de bani gata, si in general copii marilor imperii financiare din Japonia.Si asta pentru ca Tsukushi sa isi gaseasca un iubit, care sa ii scoata din starea lor de saracie.Vazand ca nu are ce-i face, Tsukushi se comformeaza deciziei parintilor si spera sa treaca neobservata in cei patru ani de liceu.Dar Eitoku Academy era renumita pentru cei patru baieti din grupul F4 sau Flower 4, care erau cei mai bogati elevi din intreaga scoala, acestia faceau ce le taia capul prin scoala, terorizau elevii si ii batjocoreau, daca acestia ii deranjau in vreaun fel, obligandui sa paraseasca Eitoku ... pana si profesorilor le era frica de ei.

Intr-o zi, Tsukushi si singura ei prietena de la Eitoku, coborau scarile de pe hol, cand deodata prietena ei, se impiedica pe scari, si in cadere il loveste pe liderul F4, Doumyouji Tsukasa, acesta incepe sa o batjocoreasca, insa Tsukushi intervine incercand sa o salveze, spunandui lui Tsukasa, ca nu ii este frica de ei, si ca sunt doar niste ''copii de bani gata''.Adoua zi, la scoala se trezeste cu un cartonas rosu, care inseamna o declaratie de razboi din partea grupul F4.Si cu totii stiau ce inseamna asta... insa cea ce nu stiu F4 despre Tsukushi, este ca ea are o ambitie iesita din comun si este obisnuita cu greul, asaca le declara si ea razboi.Tsukushi ajunge sa fie batjocorita, batuta, nu numai de F4 ci si de colegii ei de la Eitoku, insa cu timpul ajunge sa se apropie din ce in ce mai mult de F4, incepe sa se indragosteasca de Rui, un membru F4, insa ironia sortii face ca Tsukasa, liderul lor, sa se indragosteasca si el de ea.Cum o sa iasa Tsukushi din acest triunghi amoros... si pe cine il va alege... ei bine, ramane de vazut.

Hana Yori Dango este unul dintre cele mai cunoscute si laudate manga-uri shoujo, e titlu de referinta, si e recomandat de aproape toti fanii manga shoujo.Storilyne-ul acestui manga e foarte complex, tocmai pentru ca apar o gramada de triunghiuri amoroase, insa nu triunghiurile amoroase sunt cea ce fac manga-ul atat de laudat, ci personajele si complexitatea lor.In jurul lui Tsukushi se aduna patru persoane, cu personalitati atat de diferite, si cu povesti la fel de diferite.Protagonista acestui shoujo manga... e foarte diferita de stereotipul des intalnit in acest gen.Tsukushi nu e nici pe departe o naiva plangacioasa.Determinarea, curajul, si spiritul ei de lupta, sunt admirabile.Youko Kamio ne conduce intr-o lume, a unei cenusarese moderne, comparatia intre societatea inalta de la Eitoku, si starea sociala a lui Tsukushi este mereu evindetiata in manga.

Personajele sunt toate despicate pana la cel mai mic detaliu, nici unul din membrii F4 nu este lasat pe din afara, chiar daca se insista mai mult pe Tsukasa... pana si personajele secundare lasa o amprenta importanta in manga.Partea de romance, asa cum am evidentiat mai sus e presarata cu triunghiuri amoroase.Pe langa Tsukasa si Rui, Tsukushi are parte de multi alti pretendenti, intr-un fel, Tsukushi e ca un magnet pentru probleme.Se baga de multe ori in situatii nasoale, si sfarseste prin a fi salvata de Tsukasa.Comedia joaca un rol important, si recunosc ca e de buna calitate, am ras la o gramada de faze.Pentru ca in final, fiecare personaj, oricat de matur si cu picioarele pe pamnt poate sa fie, are si o latura comica.Personajul meu preferat este Soujirou, cel mai playboy dintre toti membrii F4 *laughs*, cu toate ca nu pare, da de multe ori dovada de maturita, si povestea lui cu Sara, ma emotionat profund, e povestea unei promisiuni rupte.

Ca sa il citez pe Soujirou ''It was a once time in a life opportunity''.Mi-a placut extrem de mult capitolul cand apare Sara, si atunci cand a ajutato pe Yuuki sa se razbune pe fostul ei prieten.Sunt personaje, cum ar fi Sakurako, Amon sau chiar Shigeru, care la inceput au un rol de ''bad guys'' si ajung sa faca nervi cititorului, insa veti vedea ca pe parcursul manga-ului veti ajunge sa le adorati.Eu am fost uimita de prestatia lui Sakurako, atunci cand ia spus verde in fata lui Umi, sa nu se mai atinga de Tsukasa, si sa nu ii mai faca probleme lui Tsukushi.Cu toate ca, la inceput tipa e dea dreptul dezgustatoare.Un lucru care e destul de deranjat, si care se pare ca nici acest manga nu scapa, sunt cliseele, si nu ma refer la da'lea pe care le intalnesti la personaje, ma refer la acele clisee care te duc la exasperare... I mean, apar pe parcurs tzanshpe mii de tipi, care se indragostesc de Tsukushi, si apoi ii pun piedici in relatia ei cu Tsukasa.Si poate cateodata povestea era putin lalaita, apoi nu stiu ce credeti voi, insa mi-a venit sa il spanzur pe Rui, cand Tsukushi s-a dus la New York dupa Tsukasa, si el apare si face pe marele sentimental, si atunci din toate momentele ii spune lui Tsukushi ca e indragostit de ea.

Grafica:Aici se cam complica lucrurile... multi catalogheaza partea grafica ca fiind slaba, cel putin in primele volume.Si nu neg, chiar e jalnica in primele volume, carliontii lui Tsukasa sunt ciudati xD.Dar pe parcurs grafica se imbunatateste considerabil, de multe ori ma gandeam, cum dracu' de citesc asa ceva... insa pe la jumatatea manga-ului veti fi placut surprinsi.Personajele au ochi mari, sticlosi, incarcati chiar.Fetele sunt rotunde, si de multe ori personajele nu arata prea bine din profil.Insa se pune accent pe moda, F4 sunt imbracati destul de trendy.Si Tsukushi are niste haine chiar foarte dragute.Uniformele de la Eitoku sunt pe model de carouri, cumva ma asteptam la ceva mai deosebit, din moment ce well... era o scoala pentru bogatasi.Dar acum facand o comparatie cu uniformele din Ouran, care e deasemenea o scoala de bogatasi, sunt un lux.

De multe ori, cand personajele au o privire melancolica, veti observa ca au genele foarte lungi.Atat personajele masculine cat si cele feminine.Apoi Kamio-sempai insista mult pe modelele arhitecturale.Din moment ce avem deaface cu vila lui Tsukasa, sau a celorlalti membri F4.Membrii F4 sunt considerati bishies, si chiar sunt, dar asta doar de la jumatatea manga-ului, cei mai hot mi se par Rui si Soujirou, insa Tsukasa are momente in care arata cuceritor.Pana si Tsukushi, e frumoasa.Copertile sunt multe si diversificate, si imi place ca sunt desenate original, si sunt colorate.Nu prea sunt fan art-uri, adica sunt, dar sunt de dimensiuni mici.Elemente de decor insa veti avea la greu, ele consta deobicei in flori, si alte modele de acest gen.

Impresii generale:Hana Yori Dango isi merita din plin laudele, sincer... foarte putine manga-uri citite de mine, se ridica la calitatea povestii din HYD, nu am mai vazut pana acum niste personaje cu o evolutie atat de notabila.Povestea e atat de diversificata, si vine cu niste reveniri si rasturnari de situatie incredibile.In jurului lui Tsukushi si Tsukasa sunt atat de multe piedici, de la colegii lor, pana la mama lui Tsukasa.Insa merita... fiecare capitol, pagina cu pagina, acest manga e pur si simplu addictive.Citeam 1o capitole intr-o zi, cand eu vroiam doar sa citesc 5 de exemplu.Hana Yori Dango e deasemenea cel mai bun exemplu pentru expresia ''Nu judeca un manga dupa coperta'' [stiu ca e cartea xD] si ma refer ca multi renunta la manga dupa ce sunt speriati de grafica.Tot ce va pot spune este, nu lasati asta sa va stea in cale!povestea si personajele compenseaza totul.

In linii mari, ador tot cea ce tine de Hana Yori Dango, e o capodopera a genului shoujo,comedia, romantismul si chiar si melodrama, merg atat de bine impreuna in acest manga.Finalul e discutabil, chiar si din punctul meu de vedere, insa ma bucur ca eforturile lui Tsukushi si Tsukasa nu au fost in zadar, si au ramas impreuna.Poate ca manga-ka-ul a vrut sa ne puna imaginatia la incercare.Chiar daca are unele lacune, am trecut cu vederea, pentru ca are niste puncte tari in poveste care ridica manga-ul la nivel de ''must read''.

Nota:10/10 isi merita scorul, si laudele.

I Accept You

2009-09-18T09:07:00.001-07:00

Titlu:I Accept You
Manhwa-ka:Kwon Yeul-Hee
Volume:6 volume (Complet scanlat)
Gen:comedy, drama, shoujo, school life

Poveste:Yee Su-Yoon si Chae Shin-Hee, se cunosc inca de la gradinita, dupa ce Su-Yoon a fost exmatriculat din gradinita, Shin-Hee nu l-a mai vazut o vreme... pana cand s-au regasit la liceu.Desi Su-Yoon are acum o iubita foarte frumoasa, si anume Ha-Eun, care intamplator e prietena cea mai buna a lui Shin-Hee, el are tendinta de a o proteja mai mult pe Shin-Hee, chiar daca se ascunde sub masca ''tipului dur'' care mai mult o tachineaza decat o protejeaza.Cu toate astea, Shin-Hee are sentimente pentru un Shie-Wu, genul acela de baiat super popular si hot.Su-Yoon incepe sa isi manifeste din ce in ce mai mult interesul fata de de Shin-Hee, asta starnindui gelozie lui Ha-Eun, care numai iubita nu parea a fi pentru Su-Yoon.

Se ajunge la fel de fel de situatii, se dezgroapa trecuturi, se declanseaza certuri, apar tot felul de personaje care au ceva deaface cu Su-Yoon, si se pare ca nici el nu e un mielusel, fiind un ''baiat de bani gata'' avea obiceiul de a-si face veacul prin tot felul de cluburi, sau sa se inhaiteasca cu tot felul de golani, si aici ma refer la ''gastile'' de puslamale care il cautau mereu cu motiv de bataie, si care aveau conflicte mai vechi cu el, toate acestea o influenteaza mai mult sau mai putin pe Shin-Hee, care este prinsa intr-un conflict intre prietenie si dragoste, si descopera tot mai multe despre Su-Yoon, chiar si sentimente de iubire, si descopera care erau adevaratele intentii ale lui Ha-Eun, care pana acum a tratato ca pe o prietena.

Povestea e conceputa cu destul de multe clisee, si totusi are acea tenta pe care numai autorii koreeni le pot obtine, apar o gramade de triunghiuri amoroase, si o gramada de tipe care il vor pe Yu-Sool, initial am avut o senzatie de deja vu, imi amintea oarecum de You're So Cool , asta daca ar fi sa ne raportam la cuplul din YSC, am gasi ceva asemanari.Din punct de vedere al personajelor autoarea le-a conceput background-urile in asa fel incat sa ne bage in ceata, I mean.. in afara de Su-Yoon, nici unui personaj nu ii este acordata atentie deosebita asupra background-ului, se fac doar cateva aluzi la trecutul lui Ha-Eun, si totusi nici proasta sa fiu, nu am inteles tare bine ce a fost, un fel de prostituata care a lucrat intr-un club de noapte... si care dupa ce ne spune Su-Yoon s-a culcat cu sefii gastilor care ii promiteau bataie, anyway.

Partea romance, ca la majortiatea shoujo-urilor care se respecta e o combinatie intre romance si comedy si melodrama, destul de putina ce-i drept, dar e si ea acolo pentru a mai telenoveliza situatia, Shin-Hee saraca... e mereu lasata pe din urma *laughs* ca orice protagonista shoujo, e naiva, si pricepe greu cea ce simte pentru ea, abia dupa ce o saruta incepe sa inteleaga ce vrea baiatu' de nu o lasa in pace.Apoi apar personaje care sunt puse de dragul de a fi, cum e cazul lui Seol-Bee, nu ma deranjeaza personalitatea ei, ci rolul ei in manhwa.Si spun asta pentru ca, odata vroia sa il cucereasca pe Su-Yoon, si sa o irite pe Ha-Eun, si apoi incet, incet isi pierde interesul pentru el, si devine personaj de umplutura... mare pacat, personajul chiar avea potential.Apoi mai e Ha-Eun, care e dezgustatoare, se tine lipita de Su-Yoon, cu toate ca vede ca el se poarta cu ea ca naiba, apoi se da pe langa Shie-Wu ca sa se cupleze cu Shin-Hee, pentru a prevenii inevitabila cuplare cu Shin-Hee.

Comedia e ok-ish, am ras la fazele cand Su-Yoon o facea pe Shin-Hee, ''Pickacu'', desi la un moment dat fazele cu necajitul deveneau trase de par, si daca Shin-Hee nu ar fi fost atat de ignoranta incat sa observe ca face toate astea doar ca sa nege sentimentele fata de ea, atunci mi s-ar fi parut stupid.Apoi evolutia personajelor in parte e destul de frumoasa, cel mai echilibrat personaj mi s-a parut Dong-Hwa, care avea si el un dram de minte si nu se baga in toate situatiile asa cum se bagau restu personajelor.

Grafica:Ma asteptam la ceva mai mult de la un shoujo-manhwa, arta e frumoasa, dar ii lipseste acel aspect de desing korean... unde e detaliul?unde sunt artwork-urile superbe dupa care salivam la fiecare manhwa?Anyway, personajele sunt destul de slabute, ochii sunt mari, incarcati, hainele sunt trendy, o sa ii vedeti pe Su-Yoon si pe Dong-Hwa, care sunt bishies-ii ce predomina prin mahwa, imbracati in camasi cu imprimeuri de dragon, cu freze rebele.Si sa nu uitam de hainele lui Seol-Bee, care pot fi de la shik si faine, pana la de prost gust si ieftine.Uniformele sunt simple, au in componenta deobicei camasi albe, nothing special.

Copertile sunt simple, nu sunt geniale dar sunt ok sa zicem... artwork-urile au obiceiul sa rasara in mijlocul unui capitol, si nu la sfarsit sau inceput asa cum e obiceiul, elementele de decor sunt putine, dar o sa aveti parte si de ele, apoi Ha-Eun nu mi se pare cine stie ce frumusete, o prefer pe Seol-Bee la aspect, sau chiar pe Shin-Hee.

Impresii generale:Cea ce m-a determinat sa citesc I Accept You, a fost faptul ca a fost, si inca mai este, prin top 10 pe manga fox.Now about my opinion... o sa treaca ceva timp pana sa ma mai inspir din top-uri, nu mi se pare o poveste geniala, e plina de clisee, si triunghiuri amoroase, care se bifurca pana la dracu stie unde... apoi faza cu gastile care ii mai dadeau in gura lui Su-Yoon si el le mai dadea in gura, mi se pare: Niste mucosi, care se dadeau mari mafioti, si apoi se incaierau ca niste copii de clasa a8-a, defapt si colegii mei de scoala primara aveau conflicte mai serioase, adica fazele astea mi se pareau bagate doar ca sa faca Su-Yoon pe eroul, si sa para el mai macho... apoi povestea ne conduce in tot felu de filozofii, toata povestea aia cu clubul de noapte care a luat foc, e privita cu atata importanta, mai ca am avut senzatia ca citesc un mistery, as fi preferat ca autoarea sa foloseasca timpul asta, ca sa ne dezvaluie povestile personajelor de baza.

Adevarul este, ca e si prima lucrare a autoarei, si poate lucrurile nu au iesit chiar cum trebuie [daca mai critic si finalul care mi sa parut slab, o sa imi spuneti ca sunt a dracu] nu zic ca e un manhwa slab, dar putea fi conceput mai bine, in rest e o poveste enjoyable, si care te lasa oarecum in suspans, contine multe juicy detailes pentru fanii/fanele shoujo si care o sa va trezeasca interesul.

Nota:7.50/10 povestea are pontential... daca manhwa-ka-ul nu a profitat cum trebuie de ea, atunci a iesit pe masura notei date.

Deep Love - Reina no Unmei

2009-09-15T15:11:00.000-07:00

Titlu: Deep Love - Reina no Unmei

Manga-ka: Yoshi Yuu

Volume: 1 [complet]

Capitole: 3

Gen: Adult, Shoujo, Drama, Tragedy

Poveste: De pe urma unui viol, Reina ramane insarcinata, afland mai apoi va avea o fata. Cand aude acest lucru, fara sa se gandeasca, se decinde ce nume sa-i puna, ci anume Ayu.

Se hotaraste sa-i spuna prietenului ei despre acest lucru, doar ca acesta cand aude, o respinge, mai ales afland ca acel copil nu are tata, si ca totul a pornit de la un viol. Reina decide sa se descurce pe cont propriu, sa creasca de una singura copilul.

Insa pe atunci nu stia cat de greu ii va fi sa duca totul fara ajutor. Mai ales ca dupa un incident, Ayu va ramane oarba, iar ea va fi nevoita sa o lase in grija bunicii ei, pentru a pleca sa lucreze si sa o poata intreine, si sa se intretina si pe ea.

Ajunge sa faca acelasi lucru pe care il facea si Ayu, sa intretina relatii sexuale pentru bani, la un club special pentru asta, unde intalneste si o fata care o ivnata ce si cum, mai tarziu, acea fata ajutand-o.

Mai apoi, se dovedeste ca seful clubului, sa fie un om cu o doritna foarte mare de asa ceva, si care se va "juca" cu Reina de cate ori isi va dori, iar aici vor fi niste scene destul de dure. Si prin dure nu ma refer ca vor fi scene de hentai, ci la restul factorilor: catuse, bici, etc. in fine, ati inteles voi [am scris asta ca sa va pregatesc, sa nu ziceti ca nu v-am spus].

Reina ajunge sa fie partenera sefului aproape mereu, de fiecare data cand el avea chef de asta, se ducea la ea si se satura.

Va repet, sunt destul de multe scene dure, este chiar mai hard decat cea cu Ayu, continand si niste crime catre final, totul in manga parca rezumandu-se la sex. Si chiar daca nu vezi asa ceva din 3 in 3 pagini, parte de baza este constituita din asta, vrand sa arate lumea mizerabila in care traim.

Chiar la un moment dat, un simplu fluture o va face pe Reina sa zambeasca, si te gandesti ca in final vezi ceva diferit in tot manga-ul.

Si iarasi avem parte de "daruri" primite de la cei ce ne asteptam mai putin, cand cineva-l va impiedica pe sef sa mai profite de Reina.

Grafica: Din felul in care arata personajul, iti poti da seama care este rolului lui. Este la fel ca si la Host si Ayu no Monogatari, acelasi stil de desen, Yoshi-yuki seamana foarte bine cu cel din Host. Scenele de smut sunt desenate iarai bine, dar sa nu va inchipuiti cine stie ce.

Pot sa spun ca sunt total indragostita de Yoshi-yuki XD. Un personaj desenat atat de bine, nu gasesti pe toate drumurile.

Concluziii: Ar fi putut totusi sa aiba si altceva in afara de lucruri dure, si povestea sa fi fost mai lunga, pentru ca de pe la jumatatea capitolului 2, ama vut senzatia ca actiunea s-a derulat prea repede, ca parca de la Reina in posesia sefului, s-a trecut prea repede la alta ipostaza, dar acest lucru tine si de lungimea mangaului.

Nota: 6/10 Host si Ayu no Monogatari au fost mai bune.

Manhua

2009-09-11T03:47:00.000-07:00

T

The One

DOGS

2009-09-09T08:04:00.000-07:00

Cum Hachi e la dieta(adica nu mananca shoujo pe paine ca de obicei), de data asta schimbam meniul. Specialitatea bucatarului Hachi de saptamana asta este...

Titlu: DOGS

Manga-ka: Shirow Miwa

Capitole:6

Volume: 1[complet]

Gen: Action, Mystery, Drama, Sci-fi, Seinen

Poveste: In DOGS, este vorba despre 4... "caini" cum spune titlul(ce urat suna in romana). Mihai, Badou [:X], Naoto si Haine. Isi traiesc viata in mod periculos, amenintati si amenindand la randul lor. In DOGS( Dogs simplu, nu Dogs- bullets and carnage) aflam povestile celor 4.

Asadar, incepem cu primul capitol, ce ii e destinat lui Mihai. Desi momentan, Mihai a cam imbatranit, acum 15 ani lucra pentru mafie si il antrena pe fiul don-ului, Ian. Ian insa, nu a fost niciodata baiatul tatei, nici macar al mamei, nu a primit afectiune din partea nimanui. Astfel, cand incepe sa fie antrenat de Mihai, il considera pe acesta ca un al 2-lea tata. Si pentru ca nu voia ca afectiunea lui Mihai sa se indrepte spre nimeni altcineva in afara de el, o ucide pe Milena, tipa pe care Mihai o placea. Din acel moment, Mihai a fost dat afara din mafie pentru ca a indreptat arma spre fiul don-ului. Dupa 10 ani de la moartea Milenei, Mihai se duce sa ii viziteze mormantul. In acelasi timp, Ian, actual don al mafiei(pentru ca il ucisese pe tatal sau-fostul don) ii intinde o capcana lui Mihai. Ce se va intampla? Aflati imediat... imediat ce cititi manga.

In al doilea capitol e povestea lui Badou [:x]-si preferata mea, apropo. Badou ii omoara timpul facand fotografii ca un paparazzi persoanelor (mai mult sau mai putin importante) in timp ce... ei bine, stiti voi...(daca va ganditi la prostii, ganditi-va in continuare pentru ca despre asta e vorba) dupa care le vinde. Asa se face ca, in timp ce escalada in hotel a vazut o pisica pierduta pe capul careia se pusese o recompensa maaare. Incearca sa prinda pisica, insa (ghinion de nesansa) cade. Ramane suspendat in aer de cablul de siguranta exact la o ferestra la care un anumit don(alt don al mafiei 8-| ) "se juca de-a hotii si politistii" cu o doamna. Buuuun... asa se face ca, momentan, Badou e urmarit de o intreaga mafie. O sa vedeti daca scapa sau nu.

A treia poveste e a lui Naoto. Cand era copil, parintii ei au fost omorati, iar de atunci poarta pe piept o cicatrice in forma de "X". Din cauza socului, nu isi mai aminteste cum se numeste, de unde vine, nici macar fetele parintilor sai. A fost gasita de un tip care a invatat-o lupta cu sabia sau cutitul. Totusi, intr-o zi, cand a ajuns acasa l-a descoperit pe sensei-ul ei omort de catre un alt "elev", Magato. Atunci incepe lupta dintre ea si Magato.

Povestea lui Haine e mai diferita de a celorlalti. Pe cand mergea pe strada, vede o fata cu un sal pe fata care era hartuita de niste boscheti drogati( asa le spun eu nenorocitilor). Are de gand sa treaca pe langa ei fara a face nimic, insa in momentul in care fetei ii cade salul de pe fata si umeri, vede o pereche de aripi mici pe spatele ei. Simte ca trebuie sa o protejeze, asa ca ii bate pe boscheti( care si astia faceau parte dintr-un grup de proxeneti-cred, n-am inteles prea bine- care, desigur avea in sef). O ia acasa pe fata si descopera ca nu poate vorbi. Ea e un fel de... hibrid(mutant mi se pare prea dur) si de multe ori, pentru a primi ceva, trebuie sa dea altceva in schimb. La ea, oamenii de stiinta i-au dat aripi si i-au luat vocea. Oricum, apar proxenetii aia alaturi de seful lor, o iau pe fata, iar pe Haine il lasa aproape mort. Apoi, ajutat de Badou [:X] , se duce la tipi ca sa o salveze pe fata.

Grafica: Grafica nu e extraordinar de frumoasa sau reusita, insa, in mod ciudat mi se pare perfecta pentru poveste(ador cadrele "de sus" din manga asta, care apar foarte des). De mult ori personajele par a fi nebune, sunt desenate cu trasaturi neechilibrate, insa asta e farmecul(stiti, ceva de genul Light din Death note in ultimul episod cand baga rasul ala malefic). De asemenea, personajele nu sunt super-frumoase, Shirow Miwa a vrut sa puna accent pe personalitatea fiecaruia. Scenele de lupta sunt... superbe, ce mai. Adica, mi-au placut mie. Si eu sunt drama queen innebunita dupa pupici- asta chiar inseamna ca scenele de lupta sunt super.

Concluzii: E un lucru nou pentru mine. Mi se pare foarte reusit. Nu prea am inteles de ce a bagat si sci-fi in ultimul capitol(am uitat sa spun ca si Haine e diferit de ceilalti), insa presupun ca o sa aflu mai multe dupa ce citesc DOGS-Bullets and Carnage. Imi place mult de Badou (dar cred ca ati vazut asta deja)- e cel mai amuzant dintre toti si apare si in povestea lui Mihai(foarte putin) si in a lui Haine. Fumeaza mult, iar daca sta un timp fara nicotina il apuca crizele. Mihai imi aduce in minte un lup singuratic, intelept si, desi batran, inca puternic- cu toate ca ma astept la orice in Bullets and Carnage. Naoto... pur si simplu imi pare rau pentru soarta ei. Iar Haine... nu am prea priceput ce e cu el, poate alfu mai mult in B & C.

Nota: 8.50/10. E dupa aprecierea personala si avand in vedere ca nu am experienta in genul asta de manga, DOGS mi s-a parut destul de bun.

As the God of Death Dictates

2009-09-09T04:54:00.000-07:00

Titlu: As the God of Death Dictates

Manga-ka: Minori Ao

Volume: 2 [complet]

Capitole: 8

Gen: Romance, Shoujo, Supernatural

Povestea: Ayu este o simpla liceana, care la fel ca toate fetele de liceu, are pe cineva pe care-l place si caruia vrea sa i se confeseze, insa acel baiat, pe nume Musashi, este destul de distant si rece cu ea.

Toate astea pana intr-o zi, cand Ayu zareaste la scoala, stand pe un pervaz, un baiat imbracat in haine albe. Cand o vede, acesta isi da drumul, Ayu sesizand ca este singura din jurul ei care il poate vedea. Mai apoi, baiatul ii spune ca ea nu mai are decat o luna de trait, lucru ce o ingrozeste.

La inceput nu voia sa creada, insa mai apoi, cand vede ca una dintre prezicerile lui s-a adeverit, incepe sa se gandeasca mai bine la lucrul asta, nemaiputand sa uite asta.

Insa cum spunea o vorba, necazul ii apropie pe oameni. Musashi afla ca Ayu nu mai avea de trait prea mult, si incearca sa o ajute. Era singurul care credea in acest lucru, deoarece Ayu era la mijloc. Intr-un final, Ayu ajunge sa se confeseze in fata lui, lucru ce-l astepta de mult, iar la randul sau, baiatul face acelasi lucru, spunandu-i ca din acea zi, este prietena lui.

Insa bineinteles, aici intervine si invidia. Baiatul ce ii spusese ca va muri, pe care Ayu il va numi Shiro, incepe sa devina gelos, spunandu-i fetei ca petrece prea mult timp cu Musashi, si ca o va face a lui. Insa deoarece Ayu se implicase mai mult decat oricine in viata lui Shiro, un alt ,,zeu" al mortii ii spune ca trebuie ca Ayu sa moara cat mai repede, si ca nu poti schimba soarta cuiva. Daca oamenii nu ar muri, ar fi un haos.

Partea de romance... nu a fost prea bine definita, manga-ul asta ar fi meritat 15 capitole cel putin. Uneori am avut senzatia ca actiunea a fost lasata neterminata, si ca lucrurile s-au schimbat prea repede.

Desi mi-a placut cum a fost gandita confesiunea, Ayu nu s-a confesat imediat cum Musashi a inceput sa o bage in seama, ci a mai asteptat, apoi nu a fost genul de fata care depindea in totalitate de el, chiar a vrut sa-l protejeze la un moment dat.

Shiro a fost un personaje pe gustul meu, in privinta cariua nici fata nu a putut sa fie indiferenta, mai ales cand l-a vazut plangand. Chiar daca nu avea nevoie de a dormi, nevoie de apa, mancare sau alte necesitati omenesti, Shiro avea sentimente, asemeni oricarei fiinte.

Apare si partea aia, cate poate face puterea dragostei. Sau mai bine zis, a prieteniei in acest caz.

Grafica: Recunosc, uneori ma enerva, dar partile in care trebuia sa aiba o grafica de calitate, aavut cu adevarat o grafica buna. Personajele erau desenate bine, iar din aspectul lor, puteai sa iti dai seama ce rol joaca fiecare. De artwork-uri nu prea am avut parte. Au fost pagini desenate cu adevarat frumos, pe care le-am si salvat, de asemenea. In special, paginilepeste care domnea un sentiment de tristete.

Concluzii: La un moment dat, am scapat si o lacrima [iar va bat la cap cu bocitul meu]. M-a emotionat in unele momente, mai ales cand sunt aratate si partile nestiute ale personajelor.

A avut finalul cum nu ma asteptam, punandu-se accent pe sacrificiu, ceea ce m-a miscat intr-un fel. Nu mi-am inchipuit cand am inceput sa-l citesc, ca asa se va ajunge.

Manga-ul a urmarit mai mult ideea ca soarta poate fi schimbata, iar incheierea a fost de asemenea minunata, ceva in genul: chiar daca nu esti langa mine, nu te voi uita niciodata. Genul acela de incheiere la care toti zambesc, si ai senzatia ca in final, te-ai sacrificat pentru ceva care merita.

Si... de acum inainte, tu vei fi ingerul mortii mele. [Scuzati, dar nu m-am putut abtine XD]

Nota: daca ar fi dupa mine, i-as da 10 cu felicitari, insa o sa ii dau 9. Noroc de acel final, care acopera golurile. 9/10

Moe Kare !!

2009-09-07T08:48:00.000-07:00

Titlu:Moe Kare !!
Manga-ka:Ikeyamada Go
Volume:7 volume (Complet scanlat)
Gen: shoujo, comedy, romance, smut

Poveste:Hikaru Wakamiya e o adolescenta de 15 ani, care adora tot cea ce tine de shoujo manga, ea viseaza ca intr-o buna zi sa de-a peste un ''print'' exact ca si in manga-urile pe care le citeste.Intr-o zi, cand se intorcea de la scoala, da peste un copil de scoala primara, care este batjocorit de niste baieti mai mari, ea vrea sa il ajute, dar adunatura de derbedei o ataca, atunci apare din senin, un baiat hot, si ii bate de scoate untu' din ei, in felul asta salvand-o pe Hikaru, ea vrea sa il rasplateasca pentru ce a a facut, si atunci cand il intrebe cu ce poate sa ii reintoarca favorul, tipul o saruta din senin.Hikaru incepe sa se crizeze, si sa il numeasca ''Perverted Prince'', zicandui ca nu mai vrea sa mai aiba de-a face cu el.

Adoua zi, prietenele lui Hikaru ii propun o intalnire in grup, cu niste baieti de liceu, bineinteles ca Hikaru accepta, desi era inca sub depresia primului ei sarut cu tipul acela, cand ajung la locul intalnirii, Hikaru are o surpriza de zile mari, printre baietii de la intalnire, observa ca e un baiat care arata exact la fel cu cel care o sarutase in cealalta zii.Initial Hikaru incepe sa il faca ''Perverted Prince'', dar se pare ca el habar nu are despre ce tot trancane ea acolo.Intr-un final, Hikaru isi da seama ca nu e ''Perverted Prince'' pentru ca el avea ochii albastri, iar tipul din fata ei ii are caprui.Ea afla ca pe baiat il cheama Takara, si se simte foarte atrasa de el, din moment ce e hot, plus are o personalitate specifica unui print.

Hikaru se indragosteste de Takara, si intr-un final, dupa multa munca, si putin ajutor din partea lui, ajunge la acelasi liceu cu Takara, si apoi intr-un final devine iubita lui.Dar intamplarea face, ca ''Perverted Prince'' si anume Arata, sa se transefere la liceul unde invatau cei doi [bineinteles, Hikaru a mai dat peste el inainte, surprinzand-ul in circumstante nu prea decente.Arata ii spune lui Takara, ca cei doi sunt frati, dar nu gemeni... Arata e copilul unei femei cu care tatal lui sa incurcat in timp ce mama lui Takara era insarcinata.Si se pare ca Arata e pus pe fapte marete, il uraste din to sufletul pe Takara, dar oare nu are sentimente pentru Hikaru?oare dragostea lui Takara e destul de puternica pentru a o proteja pe Hikaru... ?

Cred ca Moe Kare e unul dintre cele mai populare manga-uri shoujo, este facut exact dupa tiparul acestui gen, din punct de vedere al personajelor, al povestii, al graficii, absolut tot e un mare cliseu.De acea este si genul de manga pe care il citesti cand esti novice intr-ale shoujo-ului, la mine a fost invers, but anyway.... povestea are o aliura de mister in primele capitole, asta pentru ca Arata invoca faptul cum ca personalitatea lui Takara e impartita in doua, si Hikaru ca o proasta il crede, evident sarutul lui Arata a fost primul ei sarut, deci se observa usor ca avem deaface cu un triunghi amoros, Hikaru trebuie sa aleaga intre ''Printul Ideal'' si ''Printul Pervers''.Personajele sunt tipice genului, Hikaru e de o prostie imensa uneori, cute, cu nici o calitate iesita din comun, si cei doi masculi ai ei, sunt total diferiti unul de altul.

In rest storilyne-ul e o adevarata telenovela, se complica lucrurile la greu, mai ales cand apare Arata, si de ce nu prietena din copilarie a lui Takara, si anume Ami, care si aia e la fel de dezgustatoare ca si Hikaru, doar ca e ceva mai calculata si mai scorpie.O sa aveti parte de melodrama, de o sa va saturati de ea.Insa un lucru care a iesit bine in manga-ul asta e comedia, sunt cateva faze penale, de exemplu atunci cand Arata tine un discurs la inceputul anului scolar, cand se cearta cu Hikaru, si preferata mea, cand Arata se mozolea cu o tipa prin boscheti, si apar o gloata de tipi, gata sa il omoare pe Arata pentru ca le-a furta prietenele, si el iese din boscheti si intreaba ''Ok, guys... witch girlfriend did I had sex with this time?'' =)) omg, nu m-am putut oprii din ras.Finalul e tipic, cu ceva rasturnari de situatie in ultimul capitol.

Grafica:Ikeyamada Go nu vine cu nimic nou in domeniul graficii, stilul ei se poate usor confunda cu grafica de duzina de prin shoujo-uri.Cea ce ma enervat foarte tare a fost faptul ca personajele aratau ca niste copii de clasa a5-a, desi erau la liceu, si acum imaginativa voi cum venea chestia asta in concordanta cu scenele smutty, care nu-s grozave, cred ca daca ii le-as arata lui Hun-chan [fana inraita smut] mi-ar spune ca i-am dat o porcarie.Ochii personajelor sunt incarcati, si de multe ori au o aliura de ochi sticlosi, parul lui Hikaru e roz si in coperti si in artwork-uri >.<>

Sunt niste kissing si hug parts, foarte frumos realizate in manga-ul asta, o sa aveti parte de saruturi si imbratisari pe metru patrat, insa macar sunt frumos realizate, un alt aspect reusit al graficii ar mai fi hainele ''trendy'' ale lui Hikaru, si ale lui Arata, care are niste inele sichise pe degete [care numai la manelisti le-ai vedea] in rest sunt scenele cu luptele de karate, care sunt okay si alea.Copertile sunt destul de dragute, si artwork-urile de asemenea.

Impresii generale:Dupa umila mea parere... Moe Kare e overated.Si nu ma deranjeaza atat de mult faptul ca e foarte tipic pentru genul shoujo, ci faptul ca e mai apreciat decat ar trebui, I mean cand vezi comentarii de genu: ''This is just one of those mangas that comes out every few years, a diamond in the saturated world of Shoujo.'' iti vine oarecum sa te crucesti, si mai ales cand vin de la o persoana cu manga-uri destul de multe in lista, cum are persoana cu comentariul.Ma rog... nu e cel mai slab manga pe care l-am citit, chiar deloc, dar nu e nimic deosebit, care sa ma faca sa il laud pana in panzele albe, e o poveste de dragoste tipica, cu un triunghi amoros acolo... o tipa cam proasta si care pe langa faptul ca se da la amandoi fuge apoi la Takara in brate.

In linii mari, il recomand numai fanilor shoujo, si sa nu aveti cine stie ce mari asteptari de la el.

Nota:7/1o un manga dragut, nimic mai mult... nimic mai putin.

Akkan Baby

2009-09-06T09:02:00.000-07:00

Titlu: Akkan Baby

Manga-ka: Miyauchi Saya

Volume: 3 [complet]

Capitole: 12

Gen: Comedy, Romance, School Life, Smut, Shoujo, Drama

Povestea: Shigeru si Yuki s-au cunosct la un concert, fiind doar doi adolescenti obisnuiti, fani inraiti ai unei formatii. Nici nu au apucat sa afle multe unul despre celalalt, ca au si trecut la fapte marete, si de atunci ,,se distrau" cam des, fara a avea nicio problema. Din cauza ca erau doar doi elevi, care nici macar nu isi marturisisera dragostea, erau naivi, si credeau ca nu pot pati nimic daca fac prostii fara sa se protejeze.

Pana intr-o zi, in care Shigeru afla ca este insarcinata. Cand Yuki aude vestea, are diferite reactii, care de care mai ciudate, niciunul dintre ei nestiind ce sa faca. Le este spus ca nimeni nu poate decide soarta copilului lor, nici macar parintii lui Shigeru, ci doar ei doi.

Va naste Shigeru copilul? Isi vor marturisi cei doi dragostea? Va avea un final trist?Ramane de vazut.

Cred ca este genul de manga pe care ar trebui sa-l citeasca toti incuiatii care traiesc din conceptiile ce le sunt impuse de parinti, sa vada ca nu intotdeauna a face ceea ce spun regulile sau ce spune legea e drept.

Am ras la manga-ul asta in unele momente in hohote, Yuki era un trasnit, Shigeru era mai calma decat el. Cei drept, cei doi au trebuit sa se lupe cu multi din jurul lor, si nu s-au dat batuti, iar asta mi-a placut. A fost un manga in care iubirea a fost aratata indirect, si chiar daca din cauza comediei care se face prezenta din 2 in 2 pagini nu s-a putut simti acest lucru, ei doi fiind si foarte imaturi, dar au fost momente in care chiar au parut asemeni unui cuplu, si in care chiar nu iti venea sa razi.

Chiar cand vine vorba de partea smut, nu prea avem, decat la inceput, insa nu sunt aratate prea multe lucruri.

Grafica: nu a fost prea grozava, dar pentru o comedie este buna. Mi-au placut mult scenele cu saruturile, cum am mai spus, si momentele in care aveau chipurile triste.

Concluzii: Lectie de viata. Ce-i drept, a fost bun, dar mie mi-ar fi placut mai mult daca nu ar fi fost atata comedie. Desi manga-ul a ajuns in top 5 pentru mine. Am stat cu sufletul la gura, in timp ce l-am citit, si pot sa afirm ca s-a terminat exact asa cum ar fi trebuit sa se termine. Mi-a placut cum au fost schimbate parerile oamenilor de catre cei doi.

Nota: mai are rost sa comentez? 10/10

Hadashi de Bara wo Fume

2009-09-05T22:36:00.000-07:00

Titlu : HADASHI DE BARA WO FUME
Nume alternativ : Stepping on roses barefoot
Mangaka : Ueda Rinko
Volume : 4[ongoing]
Gen : Comedy, Drama, Historical, Romance, Shoujo

Poveste : Sumi Kitamura este o fata saraca care traieste in era Meiji.Pentru a-i face viata si mai grea,ea are 6 frati care nu au aceeasi legatura de sange cu ea si inca un frate mai mare,care a fugit din oras in incercarea de a scapa de datorii,lasand astfel datoriile pe capul lui Sumi.Eisuke,fratele mai mare,in loc de a aduce bani in casa,aduce si mai multi copii,desigur,lasandu-i in grija lui Sumi.Unul dintre copilasi se imbolnaveste si Sumi incearca sa-l duca la un spital,insa nimeni nu o accepta pentru faptul ca nu are bani destui.Disperata pentru ca starea copilului se inrautateste,cade la pamant si incepe sa planga.Un singur strain se opreste in fata ei si-i da o batista unde era o suma de bani,spunandu-i sa numai planga niciodata,pentru ca un zambet aduce mereu fericirea.
Eisuke fuge din nou,pentru ca se daduse la sotia celui caruia ii datora bani.Cel care trebuia sa ia bani de la fratele lui Sumi,vine furios si ia toti copii spunand ca-i va vinde in alte tari.Pentru a evita asta,Sumi spune ca-si va vinde corpul pentru 2 milioane de yeni si asta si face.Este aproape violata de un barbat de 50 de ani,care-i promite ca-i va da banii dupa,dar este salvata la timp de cineva.Acel strain ii da banii si o ia la el acasa,spunandu-i ca vrea sa fie sotia lui.Totusi,Souichirou ii spune ca nu o va iubii niciodata si ca nici ea nu trebuie sa se indragosteasca de el.Si astfel nunta are loc,pentru ca Souichirou sa primeasca mostenirea bunicului sau.
Spre mirarea lui Sumi,prietenul cel mai bun al lui Souichirou este chiar acel strain care se oprise sa o ajute,asta complica lucrurile si mai mult,pentru ca Nozomu devine obsedat de ea si chiar o rapeste la un moment dat.Sumi incearca sa-l trateze ca pe cel mai bun prieten al sotului ei,dar Nozomu merge mai departe.
Dupa ce este rapita de Nozomu si salvata de catre Souichirou,Sumi incearca sa se indeparteze de el si sa raceasca situatia.
Souichirou incepe si el sa roseasca cand o vede uneori pe Sumi,dar nu vrea sa admita asta...

Grafica : Stilul este dragut si simplu,lipsit de detalii incarcate ale fundalului.Personajele masculine sunt frumos conturate [asta-i partea cea mai importanta intr-un manga shoujo].Ce-mi place mie foarte mult sunt anumite scene cand sunt evidentiate foarte bine trasaturile ochiilor.

Impresii generale : Hadashi de Bara o Fume este o manga tipica Cenusareasa ,unde o fata saraca se casatoreste cu un "print".Totusi asta este mult mai interesanta."Printul " Souichirou este un barbat care se gandeste doar la status,putere si bani si o "cumpara" pe Sumi ,pentru ca are nevoie de Sumi pentru a mosteni averea bunicului.
Manga-ul are si putina comedie in el,spre exemplu cand Sumi este mirata de anumite situatii din societate si Souichirou ii zice ca o arunca in ocean.

Nota : 8/10,un manga care te tine totusi in suspans...Nu-i dau o nota mai mare,pentru ca este o poveste tipica,in care de cum incepi sa citesti,deja aflii cum se termina. xD

Penguin Brothers

2009-09-05T10:15:00.000-07:00

Titlu:Penguin Brothers
Manga-ka:Ayumi Shiina
Volume:5 volume (Complet scanlat)
Gen:comedy, shoujo, drama, school life, romance

Poveste:Hina se tranfera la o scoala aparent normala, in orasul in care a copilarit, liceul parea normal, ba chiar performant, plin de elevi de elita... insa aparentele inseala amarnic.In prima ei zi, observa ca desi era o scoala in care nu se cereau uniforme, toti purtau uniforme albe sau negre, dupa ce este luata pe picior si batjocorita, Koshiba, un baiat, care se pare ca purta haine normale, ii explica cum stau lucrurile.Scoala avea niste reguli absurde, elevii erau impartiti in trei tabere: grupul celor albi, care erau buni la invatatura si erau elevi model, grupul celor negrii, care erau buni la sport, si deseori cauzau probleme, si grupul celor grii, care nu apartineau nici unei categorii, si care purtau haine normale, acestia erau batjocoriti pana se alaturau unui grup.

Hina intra in contact cu liderul celor albi, Isshiki Shoui, care dupa spusele lui, o cunostea mai demult pe Hina, deasemenea il intalneste si pe liderul celor negrii, Nishizaki Kaito, care era genul acela de tip bad-tempered, violent, total opusul lui Isshiki, care era calm, rece si distant.Hina incepe sa isi dea seama ca scoala era un adevarat regim arhaic .Cu o gandire foarte inapoiata.Cu toata imparteala asta pe grupe, bineinteles cele trei grupuri se urau de moarte, un adevarat haos, ei bine, Hina decide sa schimbe lucrurile in scoala, alaturi de Koshiba se declara liderul celor gri, si le declara razboi lui Isshiki si Nishizaki, pentru a putea sa readuca scoala la normal.

Manga-ului ii se potriveste cel mai bine sloganul ''Vive la revolution!'' revolutia care o declanseaza Hina in scoala, e un adevarat conflict intre ea si trecutul ei, cea ce e interesant este ca atatea personaje cu o personalitate diferita se aduna in jurul ei, cum ar fi Isshiki, the cool type, Nishizaki, the bad guy si Koshiba, funny, istet si un bun prieten pentru Hina, personajele sunt foarte bine conturate, fiecare are propria lui poveste, un trecut bine definit, si de ce nu socant, mai ales in cazul lui Isshiki, care pe mine personal ma impresionat pana la lacrimi.Dar personajul pe care l-am apreciat cel mai mult a fost chiar Hina, un caracter atat de puternic ca al ei mai rar vezi la o eroina din manga-urile shoujo, e printre putinele personaje feminine pe care le agreez.

Mi-a placut ca mereu punea piciorul in prag cand era nevoie, nu se arunca cu capul inainte cand venea vorba de dragoste, si ma refer aici de propunerea lui Koshiba, a ales un raspuns foarte potrivit pentru un timp atat de scurt, deasemenea mi-a placut mult idea cu amintirile ei, faza cu memoria stearsa din cauza acelui accident, comedia in manga-ul asta e foarte bine realizata, mai ales fazele cu Nishizaki, si de ce nu dramatismul, care spre final chiar a luat un rol important in poveste.Dar cea ce am apreciat cel mai mult, a fost evolutia personajelor sub influenta lui Hina, fata asta are pur si simplu un caracter atat de deschis si sincer, incat ia ajutat pe fiecare in parte.Desemenea mai sunt cateva personaje feminine pe care le-am apreciat, cum ar fi Yutaka, si de ce nu Tsugumi [sau snake xD] care in final au reusit sa imi lase o impresie buna.

Partea de romance in schimb, te lasa in aer, I mean... ea vrea da nu vrea, am senzatia ca maga-ka a tratat romantismul cam superficial, adica thank God ca nu a fost o melodrama, insa ma asteptam la o implicare emotionala mai puternica din partea lui Hina, pentru ca toti baietii care roiau in jurul ei, si aici ma refer la Koshiba, Isshiki si Nishizaki, prezentau o atractie fata de ea, iar ea ori era prea baka ca sa observe asta, ori se ferea de o posibila relatie cu unul dintre ei, in final am apreciat decizia ei de a ramane cu sentimentele ei o vreme, dar mi-a parut rau de Koshiba, care a fost alaturi de ea pas cu pas, si care merita mai mult decat un ''Let's be just friends for now'' apoi mai sunt unele relatii care ar trebui descusute, cum ar fi relatia lui Nishizaki cu Yutaka, sau cu asa zisa lui verisoara [pe care o saruta out of the blue O.O]

Grafica:Arta imi aminteste de stilul lui Wataru Yoshizumi, cu ochi mari si pupile la fel de mari de te ineci in ele, se pune accent si pe moda, deoarece nu mai vorbim aici de uniforme, hainele lui Hina sunt dragute si moderne, un aspect mai neplacut al graficii este ca personajele arata ca niste copii, mai ales Hina, nu prea o sa aveti parte de bishies, poate Nishizaki si Isshiki, insa mie personal numai bishies nu mi se par, adevarul este ca stilul de desen a lui Ayumi Shiina e foarte adecvat pentru genul shoujo, chiar daca nu e nimic original in domeniu, grafica a fost pe gustul meu, fan art-urile de la inceput nu sunt colorate, dar sunt foarte frumos realizate, preferatul meu este cel de la inceputul volumului 5, oarecum da un aer mai romantic.

Copertile sunt chiar foarte dragute, colorate si expresive, de cele mai multe ori sunt aratati Hina si cei trei masculi ai ei *laughs*, avem si ceva elemnte de decor, care consta mai mult in flori sau modele ca si inimioare and stuff, you know.... shoujo related.Un lucru care mi-a placut a fost scenele referitor la trecutul lui Isshiki, sunt desenate foarte bine, ochii lui stersi si plini de frica ii dau un aspect dark, si pentru asta o felicit pe autoare, pentru ca multe manga-uri shoujo incearca sa dramatizeze situatia prin grafica, si esueaza mizerabil, insa Shiina-sensei chiar se pricepe la asa ceva.

Impresii generale:Penguin Brothers e un manga care merita citit capitol cu capitol, povestea e intradevar originala, cu scoala ciudata and stuff, personajele sunt yummy, are intradevar o poveste de calitate, cea ce e greu pentru genul shoujo, finalul este foarte bine realizat chiar daca este oarecum mai aerian, insa eu am adorat manga-ul asta, chiar mi-a facut placere sa il citesc, isi are propriul tipar, si ce e drept, putine manga-uri reusesc asta, e addictive, te tine in suspans, te amuza, te face sa plangi, e o poveste care iti da toate starile necesare unui manga ideal.Trebuie sa recunosc, ca am tinut mortis sa aflu de ce Hina nu trebuia sa afle despre trecutul ei, si cu cine va ramane in final, defapt intreg manga-ul e o cautare a trecutului Hinei, persoane, momente si de ce nu experiente prin care a trecut, toate sunt foarte frumos catalogate.

Deci recomand manga-ul cu caldura, nu numai fanilor shoujo, e o cautare a fericirii si a unor legaturi de mult pierdute.

Nota:10/10 este fara doar si poate un ''must read'' pentru toata lumea.

Peppermint

2009-09-04T12:26:00.000-07:00

Titlu: Peppermint
Manga-ka:Seo Eun Jin
Capitole: 21
Volume: 4 volume(complet)
Gen: Comedy, romance, school life, shoujo

Poveste: Haei este indragostita de Ijy, o super-vedeta din liceul ei. Insa, pentru ca Ijy o considera prietena si pentru ca Haei este presedinta fan-clubului lui Igy, are multe de indurat. Pe cand era hartuita de Naomi si prietenele ei scorpii, minunea mult asteptata se intampla: apare Prince Charming pe un cal alb si o salveaza. Ei bine, de fapt, apare un pustan pe skateboard care aterizeaza exact in fund langa ele. Tipul, desi e dragut, nu e decat un baiat de la gimnaziu( iar ele sunt la liceu) arogant si nepoliticos. Totusi, o salveaza pe Haei spunandu-le scorpiilor ca el si Haei sunt impreuna.

Dupa ce tipul o insulta putin(idiot, old hag) pe Haei, pleaca si o lasa cu gura cascata. Dupa putin timp, la scoala apare si pustiul care o salvase, exact in momentul in care Haei facea o incercare nereusita de dans. Dupa ce ii arata "cum se danseaza", apare o alta fata de varsta lui care sare pe el si care ii spune "Io". Astfel, pentru a scapa de obsedata, Io ii spune lui Haei ca daca o sa se prefaca ca este iubita lui in fata tipei, o sa o invete cum sa danseze si ii va da doua bilete la concertul Dream.

Grafica: Deeeeci... Normal ca nu e perfecta, insa destul de rusita probabil o defineste cat de cat(si mi s-a parut ca spre safrsit evolueaza). Bishies(adica cel mai important lucru dintr-un shoujo-pentru mine=)) ) nu prea gasesti. Ijy poate fi destul de hot, insa nu e desenat in stilul tipic bishie. Io e dragut, insa e doar un pusti(si ii face colti ca de pisoi). Totusi, pana la sfarsit creste. Haei e... foarte kawaii. Un lucru de remarcat la ea sunt toate frezele pe care le face- frizuri care, in general ii pun in evidenta inocenta. Hainele personajelor sunt destul de frumose si moderne. Mi-au placul mult ale lui Io, care se imbraca in stilul tipic al unui skater-tricou larg si pantaloni largi+ casti.. Un alt plus e pentru chibi-uri. Sunt atat de amuzante, incat razi continuu. Haei e, desigur, cea mai... chibi-urizata(ummm... exista cuvantul asta? Nu? Tocmai am creeat un cuvant) avand in vedere ca mereu pateste cate ceva.( mai ales cand o hartuiesc scorpiile). Copertile sunt faine, mi-au placut destul de mult, insa si artwork-urile merita vazute.

Concluzii: E un manhwa super-amuzant, in momentele in care ar trebui sa ar trebui sa iti para rau pentru Haei, iti vine sa razi in hohote. Are si momentele lui de originalitate, desi nu prea ma mai surprinde nimic. Are si momente proaste, desigur. Adica, era logic ca tipa sa fie indragostita de cel mai ravnit baiat din scoala si era logic ca ea sa fie hartuita de fanele lui scorpii. De asemenea, era logica ca Io sa descopere ce e iubirea si dezamagirea si logic ca Haei sa ramana cu Io, avand in vedere ca era doar fana a lui Ijy. Ce nu prea am intalnit in alte manga/manhwa e faptul ca tipul super popular in scoala lui alearga dupa tipa mai mare decat el si mai-deloc-populara. Oh, si o alta chestie tare e ca Io e alergic la fete. Dupa ce atinge o fata, se umple de bubite=)) Deci, ca orice shoujo, are si cateva clisee, dar si ideile lui originale.

Nota: 8/10-un manhwa care merita citit numai pentru felul in care imbina amuzantul cu drama.

Desire Climax

2009-08-30T16:05:00.000-07:00

Titlu: Desire Climax

Manga-ka: Ukyou Ayane

Volume: 7 [complet]

Capitole: 37

Gen: Smut, Romance, Shoujo, Drama

Povestea: Mio este o fata a carei familii nu este foarte bine insatarita, avand o situatie finainciara destul de grea. Cu o mama in spital, si un frate mai mic in liceu [Hina], Mio este nevoita sa lucreze mereu pana seara tarziu, pentru a putea supravietui. Asta pana cand primeste o slujba de menajera, la casa familiei Jinnai, cu care mama sa avea relatii.

Acolo, Mio il intalneste pe Print, baiatul care ii fura inima si primul sarut. Ea afla ca in copilarie, obisnuia sa se joace cu printul, pana cand din cauza unui incident, ea a fost rapita, dar aceasta memorie fusese ca si stearsa din mintea ei. Timp de capitole intregi, li se dezbate povestea, nici pana acum definita cum trebuie, iar intrega devarul este aflat abia mai incolo.

Pe parcursul manga-ului, printul se dovedeste a fi o persoana plina de rabdare, care tinea cu adevarat la Mio, dorind cu adevarat sa fie impreuna, insa mereu intervenea cate ceva intre ei. Se aud tot felul de vesti, cum ca ar fi chiar frati, lucruri de care printului nu ii pasa, dorinta lui era clara: O vreau pe Mio.

Este un manga in care nu mai stii cine e bun si cine este rau, iar toti traiesc pentru razbunare, si nu mai stii in cine sa ai incredere. Tot felul de persoane apar, si se vorbeste foarte mult despre relatii de sange, nemaistiind cine e mama cui si cine e frate si cine nu. La un moment dat, apar si farame de yaoi, cand Hina ,,se indragosteste" de print, doar pentru a-l indeparta de Mio, deoarece si el o dorea.

Razbunarea are de asemenea un rol important, iar in orice actiune impotriva familiei Jinnai, Mio era momeala. Cum spuneam, nu mai stii in cine sa ai incredere si in cine nu. Toti o iau razna la un moment dat, Mio fiind nevoita sa-l protejeze si pe Hina, dar sa si pastreze legatura ei cu printul, care era pe duca din cauza ca mereu erau ocupati cu cate ceva, uitand de viata lor.

Este si destul de lalait, iar uneori ai senzatia ca autoarea nu a stiut cum sa se mai lungeasca cu povestea, este plin de contraziceri si nu poti fi sigur de nimic din ce ti se spune, pentru ca nu stii daca nu se va schimba brusc.

Exista si mici evadari, cand in final, ai ocazia sa vezi si farame de dragoste, lasand toata agitatia din jurul lor, dar acestea, deseori, sunt stricate de Hina, care se aliaza cu unu' si cu altul, facand tot felul de prostii din care Mio este dovedit sa il scoata.

Mai mult se pune accentul pe drama, decat pe romance, ceea ce intr-un fel nu mi-a placut, eu fiind fana romance inchistata. La un moment dat credeam ca va avea si un final deceptic, dar s-a dovedit ca totul se termina fericit, si intr-o ipostaza cu adevarat... placuta.

Grafica: Grafica a fost foarte buna, iar artwork-urile mi s-au parut minunate, le-am salvat aproape pe toate. Scenele mai extravagante erau desenate chiar foarte bine, iar grafica in mare era foarte stilata, mai ales cand venea vorba de personaje.

Concluzii: TELENOVELA all the way! Mi-a adus aminte de serialele la care se uita bunica mea, pe protv. Cum spuneam, am ramas oarecum dezamagita deoarece romance-ul a fost atat de ocolit. Daca vrei un manga cu actuine multa din toate punctele de vedere, nu este o alegere prea buna. In ultima vreme, numai de povesti cu printi rasfatati am avut parte. Cred ca mi-ar trebui o evadare intr-un romance roz si perfect.

Cum spuneam, un manga agitat, in care nu prea dai de momente profunde sau lectii de viata. Mai lipsesc pustile si pistoalele si totul este perfect. A da, si mafia.

Nota: 7.50/10 este complex, insa nu imi prinde bine atata drama intr-un manga.

Kiss/Hug

2009-08-30T10:26:00.000-07:00

Titlu:Kiss/Hug
Manga-ka:Mitsuki Kako
Volume:3 volume (Complet scanlat)
Gen:drama, romance, shoujo, school life

Poveste:In noaptea festivalului Tanabata, Yukino intalneste un tanar, care pe langa faptul ca arata foarte bine, nu intelegea o iota din ce spunea (el vorbind engleza) tipul o salveaza dintr-o situatie nu tocmai placuta, si incepe sa vorbeasca cu ea in japoneza.Yukino afla ca numele lui era Ryuu, si se pare ca acest Ryuu manifesta sentimente de atractie fata de ea, din moment ce nu stia incotro sa o ia, Yukino decide sa il duca acasa la ea, ii ofera o harta si pleaca, doar ca surpriza... adoua zi la scoala, noul elev transferat era chiar Ryuu.

Yukino afla ca Ryuu e defapt un om de afaceri, jumatate japonez, jumatate englez, mostenitiorul unui imperiu financiar, si ca se afla in japonia pentru ca ultima dorinta a mamei lui moarte, era sa faca liceul in Japonia, Ryuu o considera atat de draguta pe Yukino, incat se indragosteste instantaneu de ea, si ea la fel...

Cei doi ajung sa locuiasca impreuna, in timp ce il gazduia la ea pe Ryuu, (si bineinteles mama ei, nu a avut nimic de comentat, pentru ca se numara printre acele mame care sunt pe post de ''petitoare'' *laughs*) este inceputul unei relatii de dragoste intre cei doi, cu muulte saruturi... si de ce nu, si lacrimi.

Ca orice manga de-a lui Mitsuki Kako, intreaga poveste, de la inceput pana la sfarsit e un cliseu, insa pe cat de cliseic ar parea acest manga, pe atat de light si placut de citit este, storyline-ul e defapt o relatare a primilor pasi de dragoste a lui Yukino, incet, incet... ea ajunge sa il cunoasca pe Ryuu, si sa constientizeze in ce lume se afla el, incepe sa isi intensifice sentimentele fata de el din ce in ce mai mult.Personajele sunt tipice pentru genul shoujo, ea naiva si inocenta, el carismatic si atragator, Ryuu emana un aer de mister, si trecutul lui este dezvaluit pe bucatele, deci nu veti avea parte de relatari indetailate ale trecutului lui, insa e mai bine decat nimic.

Povestea nu se complica cu melodrame inutile, nu voi triunghiuri amoroase, nu tu telenovelizare enervanta, totul e cat se poate de curat si usor, chiar daca Yukino si Ryuu isi au ''micile conflicte'' si le rezolva usor, e o atmosfera foarte happy dappy in manga, nu stiu de ce acest manga mi sa parut un fel de Kare First Love in varianta mai usoara, pentru ca si in Kiss/Hug apare problema, ''Hai sa o facem ca sa ne putem iubii in continuare'' doar ca nu se crizeaza nimeni, nu e privita ca o problema de proportii uriase, cum era privita in KFL, si asta e bineinteles un avantaj fata de alte povesti apartinand genului shoujo.

Grafica:Hmm... e uber cute, nu e indetailata, dar cu siguranta e un balsam bun pentru ochi, Ryuu e un bishie dupa care salivezi, ochii personajelor sunt in stil eyes-candy, chiar daca uneori arta tinde sa fie dezordonata, un lucru care ma deranjat este ca ca Mitsuki Kako nu stie deloc sa lucreze ''curat'' in sensul ca nu se dezcurca prea bine la simetrie, si fetele personajelor par uriase si plate in plan apropiat, dar cu toate astea sunt niste kissing parts incantatoare in manga-ul asta (se pare ca titlul e predestinat) artwork-urile sunt deasemenea foarte frumoase.

In materie de elemente de decor, o sa aveti parte de flori, de cele mai multe ori albe...ma rog, florile joaca un rol in manga, insa se nimeresc foarte bine cu atmosfera, Ryuu schimba doua freze *laughs* cea dezordonata si ciufulita, si cea cu parul dat pe spate, I must say... arata cuceritor cu ambele freze, uniformele scolare sunt comune, in sailor stile.

Impresii generale:Povestea nu e in nici un caz geniala, dar cu siguranta mi-a placut felul in care era dezvaluita dragostea lor, pur si simplu manga-ul asta are o atmosfera care iti incalzeste inima, e adorabil, finalul e happy ending... si poate ca acest lucru ma cam enervat putin, ar fi fost mai interesant daca Yukino s-ar fi decis sa se casatoreasca cu Sei, si sa il pastreze in gand pe Ryuu.

Asa cum a fost in cazul lui Tsuki no Waltz, un alt manga de-a autoarei, insa nuuuu... a trebuit sa iasa cu happy ending... witch kinda sucks... dar asta e.Insa ma bucur ca nu a trebuit sa imi macin nervii cu triunghiuri amoroase si prosteli de genul asta, imi plac povestile complicate de dragoste, dar de la o vreme o pauza de la asa ceva imi prinde bine.

Deci mi-a placut manga-ul, e o poveste de dragoste relaxanta, light, usor de citit si totusi care iti da la final un warm feeling, si o doza de profunzime, desi il recomand numai fanilor shoujo, eu zic ca merita cat de cat, so give it a try.

Nota:8/1o daca esti fan shoujo si vrei ceva usor de citit, Kiss/Hug e o alegere buna.

Haou Airen

2009-08-27T23:36:00.000-07:00

Titlu : Haou Airen
Mangaka :Shinjo Mayu
Volume :9 [complet]
Gen :Action, Adult, Drama, Ecchi, Mature, Romance, Shoujo, Smut, Tragedy

Poveste :Kurumi Akino este o fata care este nevoita sa lucreze pana seara tarziu din cauza starii materiale a familiei si pentru ca tatal ei murise.Intr-o seara cand se intorcea de la munca,Kurumi se intalneste cu un barbat ranit,care era urmarit.Ea incepe sa tipe,iar barbatul nestiind cum sa o potoleasca o saruta si ii spune ca daca nu tace se culca cu ea chiar acolo.De frica,ea tace,ba chiar nu-si poate lua ochii de la el.Vazand ca este ranit,Kurumi il duce acasa la ea si-l ingrijeste.Ca semn de multumire,Hakuron o invata cum sa sarute,apoi dispare intr-un mod misterios.
Kurumi este rapita de la scoala de catre niste persoane straine si se trezeste intr-un avion privat langa Hakuron si indreptandu-se spre China.
Totul i se pare ca un vis,mai ales ca are sansa de a participa la o petrecere,iar Hakuron ii zice ca va fi Cenusareasa lui...totul este frumos pana cand aude cine este cu adevarat Hakuron : liderul unei asociatii mafiote,cea mai puternica din Hong Kong.Kurumi vrea sa plece acasa,dar Hakuron o intreaba cum va face rost de bani pentru bilet si o sfatuieste sa lucreze pentru corpul lui.Ea refuza si fuge.Este aproape violata de catre 3 barbati,dar este salvata de catre Hakuron,asta o determina sa accepte sentimentele pentru el.
Hakuron detine o personalitate puternica,iar Kurumi este slaba [ma refer la felul ei de a fii],incetul cu incetul pierdandu-se in inima lui Hakuron,dar nevrand sa admita ca-l iubeste.
Hakuron devine foarte posesiv si nu-i pasa ca o raneste pe Kurumi,violand-o de nenumarate ori.
Sunt multe rasturnari de situatie,dar intr-un final Hakuron si Kurumi ajung un cuplu fericit si vor sa se casatoreasca,dar destinul se pare ca se impotriveste...

Grafica :Well,grafica o ador ^_^.I-as recunoaste stilul lui Shinjo Mayu de la km distanta.Aproximativ toti barbatii sunt hot-bishies xDDD,desigur cu Hakuron in frunte.Kurumi este desenata putin cam copilaroasa,avand 2 codite,dar asta reliefeaza inocenta ei.

Concluzii : Trebuie sa zic ca este foarte smut,chiar mature.Sunt multe scene dure si din cauza asta manga-ul este recomandat celor peste 18 ani [UPS !].Hakuron este genul de barbat posesiv si uneori violent,care o vrea pe Kurumi doar pentru el si nu-i pasa daca o raneste cu actele sale.Kurumi este fetita care il iubeste pe Hakuron,dar care nu vrea sa accepte asta si zice ca-l uraste.Totusi relatia lor atinge si cote bune.
Din pacate manga-ul se termina trist,cred ca am plans foarte mult,fiind fana Hakuron. T_T

Nota :9.5/10.De ce nu i-am dat 10 ? Din cauza finalului...

Seiten Taisei

2009-08-26T05:48:00.000-07:00

Titlu:Seiten Taisei
Mangaka:Aihara Miki
Volume:6 volume (Complet Scanlat)
Gen:drama, romance, shoujo, school life, sports

Poveste:Ako Doumoto e o liceana obisnuita in anul 2 de liceu, nu are prea mari aspiratii din moment ce examenele finale sunt departe.Intr-o zi, cand mergea linistita pe coridorul scolii, un profesor o opreste si ii reproseaza faptul ca si-a vopsit parul, si asta e impotriva regulilor scolii, dar ce e mai rau este ca telefonul ei suna in timp ce profesorul ii facea morala, si acesta il confisca.Ako este foarte nervoasa pe profesorul respectiv, si decide sa iasa cu prietenele ei in oras in seara acea, ele se decid sa mearga la karaoke.

Dupa ceva timp, un grup de profesori care aveau sarcina de a supraveghea elevii ce stateau pana noaptea tarziu dau din intamplare de grupul lui Ako, acestia le urmaresc pe elevele care au inceput sa fuga speriate, insa Ako ramane in urma, deodata cineva o prinde de brat, si surpriza... e chiar profesorul care i-a confiscat telefonul mobil, care bineinteles arata mult mai hot decat la scoala (din moment ce la scoala purta ochelari) ea afla de la fratele ei mai mare, ca numele profesorului este Akihito Katayose.

Cand Ako ajunge acasa, isi da seama ca il place foarte multe pe Katayose-sensei, si mai afla ca el este defapt antrenorul echipei de backet al baietilor din scoala ei, zis si facut!Ako isi taie parul scurt, si se alatura echipei de basket ca manager, cu scuza ca citez ''I love basketball'', numai ca intentiile ei sunt de a fi alaturi de Katayose-sensei, Ako afla cu timpul ca Katayose-sensei e mult mai controversat decat ar fi crezut, si se pare ca prietenul fratelui ei, si anume Taiji, incepe sa se indragosteasca de ea.

La prima vedere manga-ul asta se aseamana cu acele povestioare intre iubirea din profesor si eleva, totul incepe cu simpatia lui Ako fata de Katayose, cea ce pare a fi o dragoste copilareasca incepe sa se implice din ce in ce mai mult in viata personala a lui Katayose, desi in primele 5 capitole ai nevoie de o rabdare de fier ca sa treci peste ele, actiunea se desfasoara prea lent, alteori prea rapid, am apreciat faptul ca fiecare personaj era bine conturat, veti afla ca Katayose are un trecut greu in spate, deasemenea nici Taiji nu sta mai ''rau'' la acest capitol.

Avem parte bineinteles de un triunghi amoros intre Ako, Katayose si Taiji, desi Katayose are o atitudine foarte delesatoarea, incercand sa faca pe profesorul responsabil, chiar daca prin comportamentul lui o incurajeaza pe Ako sa il tot sachaie, Taiji e cu dus si intors, recunosc ca el a fost cel care si-a expus sentimentele cel mai bine fata de Ako, insa avea niste metode cam extreme, ca sa zic asa.Ako e tipica pentru genul shoujo, dar apreciez ambitia si determinarea ei, deobicei personajele din genul shoujo sunt:ori prea timide si plangacioase, ori bad-tempered si prea cicalitoarea, Ako e undeva la mijloc, nu are un caracter stabil.

Unele personaje cum ar fi Nishima si Okino, sunt lasate in umbra, sunt scoase prea putin in evidenta, mai putin decat ar trebui, de exemplu, as fi vrut sa stiu ce e cu povestea aia intre Nishima si Katayose, cat despre Okino, recunosc ca e cel mai echilibrat si rational personaj din manga, si pentru asta l-am apreciat foarte mult pe parcursul povestii, apoi mai sunt si niste personaje care joaca rolul ''pietrelor de incercare'', cum ar fi Yukinose, care drept sa spun nu am inteles foarte bine motivele el, nu era indragostita de Katayose si totusi nu vroia sa cedeze in fata lui Ako, ba mai mult, chiar afirma ca va sta in calea fericirii lor... in final am inteles ca nu e chiar atat de rea, but still...

Grafica:Nu pot sa zic ca arta ''m-a dat pe spate'', la prima vedere e cam slabuta, insa sunt momente foarte frumoase care prind foarte frumos la ochi, personajele sunt cam ''colturoase'' ca sa spun asa, prea multe linii care fac cititorul sa devina confuz, ochii personajelor feminine sunt mari si incarcati, iar ochii personajelor masculine sunt intunecati, nu pot sa zic ca Ako e frumusetea intruchipata, nici cand avea parul lung, nici cand se tunde, (btw Okino o porecleste mellon head *laughs*) sunt de apreciat copertile frumos lucrtate, si unele artwork-uri foarte dragute si indetailate.

Un alt aspect al graficii sunt peisajele, care sunt atat de reala ca imi amintest de o chestie intalnita in H2O (vezi grafica) apoi sunt hasurate de parca ar fi lucrate in mare parte in creion, uniformele scolare sunt foarte comune, sunt in stil ''Sailor Moon'' cu guler tip marinar si esarfa la gat, nu se prea pune accentul pe moda, Katayose trebuie sa fie un bishie, nu e un bishie ultra mega hot, insa are momente in care te face sa salivezi, deasemenea imi plac momentele cand Ako zambeste, parca simti ca iti zambeste din inima.

Impresii generale:Cu toate ca, era sa imi pierd interesul pentru Seiten Taisei in primele 5 capitole, si cu toate ca Ako ma scoatea din sarite, si la asta adauganduse si actiunea lenta, cu toate astea...intr-un final mi-am dat seama ca manga-ul asta chiar a fost interesant si placut de citit, povestea privita din esenta nu e nimic deosebit, insa pe la jumatetea manga-ului devine foarte captivanta si te lasa in suspans, mi-a placut ca nu sa lalait pe nu stiu cate capitole si a avut un final bunicel, cu toate ca mi sa parut cam telenovela, ca Taiji sa plece cu inima franta, pe cand Ako si Katayose raman impreuna.

In linii mari, mi-a placut manga-ul, nu a fost genial insa a fost foarte placut si captivant, merita aruncata o privire asupra lui, macar pentru scenele cu Katayose in care arata hot *laughs*, il recomand fanilor shoujo, dar nu numai.

Nota:9/10 e foarte placut de citit insa devine plictisitor uneori.

Love Celeb

2009-08-16T06:59:00.000-07:00

Titlu: Love Celeb

Mangaka: Shinjo Mayu

Volume: 7[complet]

Capitole: 37

Gen: comedy, drama, romance, shoujo, smut

Poveste: Kirara e o actrita noua, care nu are foarte mult talent si din aceasta cauza primeste numai roluri mici. Hanamaki, managerul ei, insa gaseste o solutie: Kirara trebuie sa se culce cu producatorii pentru a obtine o slujba. Neaspunandu-i ce vrea sa faca, o duce pe Kirara intr-un hotel si o lasa pe holul unui etaj "special". O gaseste producatorul unei televiziuni care vrea sa... ii ofere o slujba in schimbul "unor servicii". Din fericire, apare cavalerul in armura stralucitoare care o salveaza-Gin, mai exact. Un tip super hot, cu par argintiu si care la inceput se poarta frumos cu ea. Si acum partea rea[da, sigur] , Gin a salvat-o doar pentru ca o voia el. Voia sa fie primul barbat din viata ei[ pentru ca, desigur, Kirara era inca virgina].

Dupa ce ea il plesneste, au o discutie in contradictoriu despre ce poti si nu poti cumpara cu banii. Gin spune ca poate cumpara totul cu bani, Kirara spuna ca nu ii poate cumpara si inima ei. Gin o ia ca pe o provocare si ii promite lui Kirara ca o sa ii ia inima pe gratis, dupa care o mozoleste pasional [si, din nou, ala era primul mozol al lui Kirara]. Ii scrie apoi numarul lui de telefon pe piept cu un ruj si pleaca spunandu-i ca il poate suna oricand daca vrea o noapte de neuitat.A doua zi, Kirara e impanzita de[nu, nu de proxeneti] o multime de reporteri care o intreaba cum se simte stiind ca a fost aleasa personajul principal din noua drama. Ajunge la noul loc de munca si si se intalneste cu Gin, cel care a aranjat ca ea sa joace rolul principal. Si, de data asta, Gin ii lasa cadou un hickey[semn pe gat] care ii va aduce multe probleme. Dar asta trebuie sa vedeti voi. Si o sa vedeti si cine e Gin, de fapt.

Grafica:Well, grafica e destul de OK. Nu mi s-a parut ca exceleaza decat prin... Gin care e super hot[dupa cum am mai spus]. Totusi, nici profilul lui nu e atat de incantator.Oh, si mai apare un tip super hot mai tarziu. Kirara e cute, insa destul de comuna. Profilele lor chiar nu imi prea plac. Nasul e cam mic din profil si barbia destul de... ciudata. Dar, nu sunt eu mare desenatoare pentru a putea comenta. Elemente de decor nu prea am vazut. In mod deosebit m-au impresionat chibi-urile.Si de cate ori Kirara ramane cu gura cascata, are o broscuta in gura care face cu mana[si asta e atat de amuzant=)) ] De obicei Kirara e un iepuras, iar Gin e lupul [ =)) ].

Concluzii: In primul rand, smut smut smut. E smut. Dar e un smut foarte funny. Acum, ce mi-a placut: mi-a placut de Gin. E un bad-guy hot. Mi-a placut personalitatea lui perversa, autoritara, glumeata, posesiva. Mi-a placut de Kirara doar cand o dadea in bara. Povestea a fost destul de interesanta. Desi, in principal, se axeaza pe faptul ca Gin vrea virginitatea lui Kirara[cel putin, la inceput]. Gin isi da seama cat de mult o iubeste pe Kirara, ca ar face orice pentru ea si... la sfarsit e un dragut. Ce nu mi-a placut: Hanamaki. Ia niste decizii atat de proaste si imi venea sa sparg monitorul de cate ori ii intrerupea pe Kirara si Gin[ tocmai cand era mai interesant]. Kirara e destul de proasta si ea, dar n-ai ce-i face. Asa trebuie sa fie: tipa fraiera si ametita si tipul hot.Desi, uneori exagereaza. Sa vedeti ce il lasa pe Hanamaki sa faca... Kirara e destul de varza in partile alea. Si chiar ma gandesc ca puteau sa o faca de mult daca voiau, nu trebuiau atatea capitole pentru preludiu. Actiunea e destul de lenta uneori, alteori prea rapida, si rupta de realitate... Oricum, conteaza ca Gin e hot.

Nota: 8/10 . Nu sunt mare fana smut, dar asta e simpatic. Si Gin e hot. Am mai spus ca e hot? Oops, scuze... dar chiar e hot.

Sexy Guardian

2009-08-15T07:20:00.001-07:00

Titlu: Sexy Guradian

Manga-ka: Shinjo Mayu

Volume: 2 [complet]

Capitole: 8

Gen: Romance, Shoujo, School Life, Smut

Povestea: Junna este transferata la o alta scoala. Ajunsa acolo, afla ca aceea este o scoala numai pentru baieti, dar si cu un nivel foarte ridicat la invatatura. Shibuki este pus sa fie gardianul ei si sa o fereasca de eventualele lucruri ce se pot intampla.

Cand il vede, Junna se indragosteste pe loc de el, nemaistiind ce sa faca pentru a-l face si pe el sa o iubeasca. Mai apoi, afla ca nu este doar un tip super sexy si cu o infatisare de pici pe spate, ci si unul dintre cei mai buni elevi din clasa.

Shibuki este mereu prezent sa o scape de toti si toate, chiar devenind nervos daca ceilalti faceau ceva ce ar putea s-o faca pe ea sa se simta stanjenita.

Mai perversa ea decat el, ma gandeam. Shibuki este mai linistit, desi cand aude ca Junna este in pericol, se agita pana o simte in siguranta in bratele lui. Insa ea are o fire foartea agitata, tinandu-se non-stop dupa fundul baiatului, asemeni unei fetite care crede in povestile de dragoste perfecte.

Manga-ul inclina mai mult spre school Life decat spre romance. Majoritatea intamplarilor sunt identice cu cele facute de niste elevi, dar se impletesc cu romantismul in unele momente. Desi nici partea de romance, nici cea de school life nu sunt definite perfect, oarecum, imbinarea inte ele este putin dusa pe aratura.

Avem parte si de minciuni ce pot distruge relatii intre oameni, si de lacrimi.

Sunt si unuele parti mai profunde, mai ales cand vine vorba de sentimentele lui Junna.

Actiunea derulata prea repede in unele momente, si unele intamplari neterminate. Am avut senzatia ca unele parti au fost fara rost, iar altele putin cam seci. Majoritatea intamplarilor sunt foarte scurte, foarte putin conturate. Cum le numesc eu, neduse pana la final.

Grafica: Grafica lui Shinjo Mayu imi place foarte mult. Obisnuieste sa foloseasca flori ca elemente de decor in partile romantice, iar personajele sunt desenate foarte bine. Desi lipsesesc artwork-urile, ceea ce nu mi-a placut.

Concluzie: Daca sunteti in cautare de o comedie buna, vi-l recomand, pe mine una m-a facut sa rad. Daca ar fi avut mai multe parti mai emotionante, ar fi fost un manga perfect.

Nota: 7/10 acceptabil pentru lungimea lui, dar putea avea mai putine intamplari, care sa fie mai bine definite.

Dramatic Love Album

2009-08-12T08:41:00.000-07:00

Titlu:Dramatic Love Album
Mangaka:Yoshiki Nakamura
Volume:1 volum (Oneshot)
Gen: drama, shoujo, comedy

Poveste:Manabe e o fosta foto model ce se simte nesigura pe sine, vrea doar sa isi duca viata de eleva de liceu, neobservata de ceilalti, de acea tinde sa se distanteze de ceilalti, iar colegii ei o poreclesc ''corner girl'' din cauza firii ei singuratice.Se pare ca Manabe are cateva amintiri neplacute cu privire la viata ei de foto model, de acea nu doreste sa fie necajita din nou, asa cum a fost inainte.Dar se pare ca aparitia lui Himuro-sensei, un tanar profesor, stilul ei de viata avea sa se schimbe.

Himuro-sensei e fotograf, si manifesta un interes deosebit pentru Manabe, in felul asta ajunge sa o privilegieze fata de colegii ei, si alaiul de eleve care il idolarizeaza incepe sa turbeze *laughs* si sa o acuze pe Manabe cum ca ar provita de bunatatea lui Himuro, si ca e ciudat ca o ''corner girl'' ca ea sa inceapa sa devina atat de apropiata de el, bine inteles Manabe le zice cateva... insa interesul ei fata de Himuro incepe sa creasca deasemenea, fara ca ea sa isi dea seama.

Ei bine, se pare ca avem parte de un oneshot de data asta, de la autoarea celebrului Skip Beat, personal nu am citit SB, dar cred ca ma descurc si fara vreo comparatie, povestea acestui oneshot e simpluta, desi aparent pare complicata, personajele nu au nimic deosebit, desi par a fi interesante, dar credeti-ma, dupa cateva pagini incepeti sa va dati seama ca Manabe e o tipa care vrea sa para dura, dar se vede de la o posta ca e slaba, si nu isi poate controla sentimentele, iar Himuro-sensei e un profesor playboy *laughs* bine, poate playboy e prea mult, insa e deajuns sa va dati seama dupa turma de eleve care sunt limba dupa el.

E un onsehot usor, nu iti da batai de cap, desi Himuro ramane invaluit in mister pana la sfarsit, defapt intregul storilyne se concentreaza pe felul lui Manabe de a socializa cu Himuro, si apoi a incepe sa inteleaga ca singuratatea nu e un lucru prea inteligent, desi la inceput Himuro o priveste doar ca un posbil model pentru fotografiile lui, intr-un fel personalitatea lui Manabe mi-a amintit de Tsukukushi din Hana Yori Dango, dar intr-un fel mult mai vag decat credeti, avem parte de drama, ceva comedie, putin cam seaca, dar pentru un oneshot e in regula, its a shoujo after all, deci e imposibil ca sa nu aveti ceva scene fierbinti, dar asta doar la finalul oneshot-ului, care se termina ca un smut daca e sa ma intrebati pe mine.

Grafica:Yoshiki Nakamura are un stil foarte comun de a desena, singura caracteristica mai speciala a graficii ei e fruntea prea inalta a personajelor, nu ma intelegeti gresit, sunt scene frumos desenate, dar nimic original, coperta arata ca si un art work promotional, dar imi plac scenele pe plan apropiat si siluetele personajelor, Himuro arata ca un bishie din yaoi-uri *laughs* daca mai avea si un fetis pentru tigari era culmea.

Nu o sa aveti parte de fotografii de a lui Himuro asa cum probabil sperati, pentru ca cea ce face el e mai mult vorbarie decat fotografie, dar veti avea ocazia sa o vedeti pe Manabe intr-un costum absolul superb, deasemenea uniformele de la liceu arata ciudat, in primul rand fustele sunt destul de lungi, (cel putin a lui Manabe e) si in al doilea rand panglica de la gat arata ca un papion.

Impresii generale:Personal, oneshot-ul asta m-a lasat rece, si nu dau vina pe faptul are doar 50 si ceva de pagini, ci pentru ca povestea e plictisitoare, nimic deosebit, sunt mai mult niste idei fumate puse cap la cap si apoi ta-dam!avem un oneshot, poate pentru cei mai familiari cu stilul autoarei au o parere mai buna, insa va spun ca nu e nimic deosebit, poate e bun just for killing time, insa la mai mult de atat sa nu va asteptati, poate la ceva comedie... dunno.

Per total il recomand daca aveti chef de o pauza de cafea cu un oneshot, insa iti lasa un feeling sec si incomplet la final, anyway, incercatil pe propria raspundere, dar va spun doar atat, it's a whatever manga, nimic deosebit.

Nota:7/10 e destul de sec, chiar si pentru un oneshot, merita mai multa atentie la storilyne.

H2O

2009-08-07T10:07:00.001-07:00

Titlu:H2O

Manhwaka:Hwang Sook Ji

Volume:7 volume (Complet scanlat)

Gen:comedy, drama, shoujo, school life

Poveste:Myunga, o liceana obisnuita, accepta sa fie vice presedintele clasei ei, problema e ca lumea obisnuieste sa se ia des de ea, din cauza infatisari ei de ''tocilara'', pe langa asta e presata incotinuu de mama ei care ii cere rezultate foarte bune la scoala si care e foarte stricta cu ea, in aceste conditii, cum poate o persoana ca ea sa fie fericita...? ei bine, in acelasi timp Hanako, o adolescenta de aceasi varsta cu Myunga se muta din Japonia in Korea, insa ghinionul nu o ocoleste nici pe ea, in prima ei zi este jefuita, chiar cand venea de la aeroport.

Cele doua fete, Myunga si Hanako, cu destine aparent diferite ajung sa se intalneasca, in circumstante nu prea fericite, Myunga si Hanako ajung sa se cunoasca si in scurt timp sa devina cele mai bune prietene, Hanako o influenteaza pe Myunga sa se schimbe, din fata urata si nepopulara devine chiar foarte draguta si Eeechan, seful clasei, ajunge sa o placa... totusi aparitia lui Choi Taek Gang, un elev rau famat, un adevarat ''gangster'' ajunge sa se incurce in vietile lor.

Inca din primul capitol, am fost parca aruncata in poveste, se pare ca Hwang Sook Ji chiar are abilitatea de a te implica emotional in povestea fiecarui personaj in parte, primul lucru care ma atras si care mi sa parut deosebit a fost ca nu se punea accent doar pe o singura persoana/relatie ci pe mai multe, desi povestea se impartea mai mult intre cele doua personaje, Hanako si Myunga, intre relatiile lor, si uite asa ajung sa rasara personaje in manhwa-ul asta ca si ciupercile dupa ploaie *laughs*.

Fiecare personaj are stralucrirea lui proprie, povestea lui, obiectivele lui, nici un personaj nu este lasat fara ''background'' am fost impresionata de evolutia lui Myunga, e genul acela de manhwa in care un personaj, si de ce nu mai multe ajung sa influenteze un personaj, manhwa-ul asta are niste plot twist-uri incredibile, asa ceva am vazut numai la Marmalade Boy, unde povestea se intorcea la 180 de grade si prin ultimele capitole, are acel farmec care te captiveaza, eu nici nu imi dadeam seama cum naiba am ajuns intr-o zi sa termin 2 volume cand vroiam sa citesc doar cateva capitole.

Insa cea ce face acest manhwa placut este comedia, fazele comice sunt un deliciu, si aici trebuie neaparat sa o introduc pe asistenta Kim, femeia asta e de coma... relatia ei cu Eechan e pur si simplu atat de hilara incat ajung amandoi in situatii penibile, si de ce nu Taek Gang, care scoate pe gura niste replici care te lasa masca, like ''Even perverts have feelings'' si sa nu uit de capitolul cand Taek Gang care se tinea scai dupa Hanako [btw tipul ajunge sa se indragosteasca de Myunga, cea ce demonstreaza inca o data ce manevre face autoare cu storyline-ul] ajunge sa mearga cu Myunga si Hanako la o sala de jocuri video, ca sa il incurajeze pe Hong Soo, si bineinteles iese o intreaga comicarie din chestia asta.

Grafica:Manhwa-ul nu sta deloc prost la capitolul asta, ochii personajelor au o aliura intunecata dar in acelasi timp incarcati, gene luuungi, si haine moderne, sunt doar cateva caracteristici ale grafici, la capitolul ''haine trendy'' cel mai bine sta Taek Gang, apoi nu stiu daca e vreo schema de photoshop dar pe tricourile lui sunt niste imprimeuri greu de desenat, in sensul ca arata foarte real, daca e abilitatea autoarei de a desena asa, atunci inca un punct in plus.

Singurul lucru care imi displace la grafica e faptul ca trece de la stadiul detaliat la cel simplu, si chestia asta e prea brusca, insa asta se intampla doar pe la inceput, copertile sunt simple dar sunt foarte frumoase, ador coperta 1 si 3, si de ce nu fan art-urile de la inceput, cele alb negru sunt mult mai interesante decat cele colorate btw.Inca o chestie care face grafica interesanta consta in expresii faciale, si aici ma refer la fazele cand comedia e in floare, aici autoarea are o imaginatie bogata ce-i drept, si ajuta foarte mult la crearea unei admosfere comice.

Cateodata Hanako si asistenta Kim sunt desenate foarte asemanator, insa le puteti deosebi linistiti, ah si sa nu uitam coafurile kinky ale lui Hanako, si hainele asistentei Kim, e genul acela de grafica in care pe langa ca un personaj are haine moderne, brusc juma' din personaje isi schimba stilul si toti devin brusc ''trendeshi'', luati-o ca un aspect pozitiv bineinteles.

Impresii generale:Demult nu am mai ras la un manhwa/manga, asa cum am ras la H20, chiar are puterea de a te bine dispune, cu niste plot twist-uri si niste reveniri interesante chiar si in ultimul capitol, e o poveste aparent simpla, insa in acelasi timp foarte complexa si comica, si de ce nu cu o anumita profunzime din punct de vedere al dramei.Mi-a placut fiecare personaj in parte, fiecare cuplu, desi recunosc ca raman fana cuplului Myunga&Taek Gang pana la moarte, sunt atat de cute si funny impreuna, si de ce nu Eechan si asistenta Kim, Hanako si Hong Soo, desi recunosc, as fi vrut un final mai dramatic, si nu atat de simplu realizat, toti au ramas cuplati cu cineva, si triunghiul amoros dintre Myunga, Taek Gang si Eechan a fost lasat balta.

Dar... am indragit manhwa-ul asta prea mult ca sa il depunctez numai pentru asta, comedia, personajele super funny si complexe, povestea addictive, compenseaza totul, si pun mai mult accent pe faptul ca e una din acele povesti menite sa te bine dispuna, nu sa te faca sa plangi la sfarsit, desi are unele momente triste, deci ca o conculzie finala, il recomnd tuturor, nu numai fanilor shoujo, e o poveste pe placul tuturor.

Nota:10/10 combinatia ideala intre comedie si drama, intre personaje si relatiile dintre ele, un ''must read''.

Bokura ga ita

2009-08-03T06:02:00.000-07:00

Titlu: Bokura ga ita

Mangaka: Obata Yuuki

Volume : 12[ongoing]

Capitole :52

Gen : Drama, Comedy, Slice of life, Shoujo,. Romance, School life

Poveste: Takahashi Nanami e in primul an de liceu si are marii emotii, propunandu-si sa isi faca cat mai multi prieteni. Nu are mare noroc cu Yamamoto, fata care sta langa ea, insa se imprieteneste repede cu doua colege care ii povestesc despre un baiat din clasa lor. Yano Motoharu. Inevitabil, ajunge sa il urasca pe Yano, insa dupa ceva timp, isi da seama ca de la ura la iubire nu e decat un pas si incepe sa il iubeasca pe Yano cu adevarat. Afla ca sora lui Yamamoto, care a murit intr-un accident de masina, e fosta iubita a lui Yano si, desi, aparent , Yano a uitat totul si a reusit sa mearga mai departe, in interiorul sau, el inca o mai iubeste pe Nana( fosta iubita).

Prima oara cand Nanami isi dezvaluie sentimentele fata de Yano, acesta o invita sa iasa cu el in oras, insa Nanami nu accepta stiind ca Yano nu a trecut insa peste moartea iubitei sale. Bineinteles, vine festivalul scolii, unde… desigur, se intampla ceva frumos.

Mai mult nu pot sa va spun, avand in vedere ca e destul de lunga manga si se intampla o multime de lucruri. Ca orice cuplu dintr-un shoujo, Yano si Nanami vor trece prin multe impreuna. Se despart de cateva ori, apare un alt baiat, Yano e gelos, fac greseli si la un moment data pare si problema sexului(dar, nu va faceti griji, nu e smut deloc). Problema principala va fi Nana, fosta iubita pe care Yano inca o mai iubeste mult si, normal, sora ei, Yamamoto.

Trebuie sa mentionez ca multe capitole nu au fost scanate si traduse de nimeni, existand astfel « o gaura » in manga(capitolele 13-31). Pentru a afla ce se intampla, sugerez sa va uitati la anime, pentru ca nu e nimic schimbat-totul se intampla ca si in manga.

Grafica : Dupa cum o sa observati, grafica nu e excelenta. De fapt, e mult mai putin decat excelenta. Personajele au ochii mari, si de multe ori parca privesc in gol, desi nu ar trebui. Nu sunt multe detalii , bishies nu intalniti(Yano poate fi un bishie incepator cand creste). M-a enervat faptul ca in momentele mai intense, erau desenate fara un ochi( si nu, locul ala gol nu era acoperit cu par) si nu era chiar efectul ala incredibil ca la Elfen Lied sau Code Geass, de exemplu. Un mare plus la grafica il au hainele ; ale lui Nanami sunt foarte dragute si moderne.

Concluzii : In ceea ce ma priveste, Bokura gai ta mi-a placut destul de mult. Multi spun ca e cliseic, dramatic, insista prea mult pe un subiect si bla-bla-bla… Am plans destul de mult, insa eu plang la multe lucruri. Are si o nota de unor, avand in vedere cat de clumsy e Nanami. Personajele sunt destul de normale, unele chiar banale. De Yano m-am indragostit si dezindragostit pana m-am saturat si uneori nu i-am inteles deciziile. Pe Yamamoto nu am suportat-o niciodata, iar sor-sa, Nana, pare simpatica, insa ma bucur ca a murit. Pe Nanami o agreez cel mai mult, ma regasesc in ea in multe privinte, dar, probabil m-as fi gandit de doua ori inainte sa iau unele decizii. Un alt lucru care m-a surprins( inca nu pot sa imi dau seama daca m-a surprins in mod placut sau nu) a fost numele lui Takahashi-Nanami, prescurtat Nana, numele fostei iubite a lui Yano.

Nota : 8/ 10. Cel mai mult strica grafica si uneori povestea lasa de dorit. Totusi, e ongoing. O recomand doar celor care sunt fani shoujo. E un fel de Koizora, doar ca mai putin dramatica..

DearS

2009-07-31T07:27:00.001-07:00

Titlu: DearS
Mangaka:Peach-pit
Volume:8 ( complet)
Gen: Comedy, echii, romance, shounen, fantasy

Poveste: Cu totii stim ce insemana extraterestru.Ok, uitati de culoarea verde , antene, dinti ascutiti si doar trei degete la mana.Cand un OZN se prabuseste pe Pamant pe teritoriul Japoniei, toata lumea stie ca extraterestrii arata chiar …umani.Acesti extrateterestrii primesc numele de DearS, ce vine de la “dear friend”, datorita infatisarii frumoase si capacitatile lor iesite din comnun.

Ceea ce oamenii nu stiu, este ca nava lor, ce nu poate fi reparata cu tehnologia de pe Pamant, este plina de fiinte DearS ce sunt programate genetic sa fie sclavi.Cum DearS afla despre aversiunea oamenilor fata de sclavie, ascund faptul acesta si incearca sa se integreze in societate trimitand modelele de DearS complete in licee.

Viata lui Takeya Ikuhara, este complicata pe vecie, cand intalneste in strada o fata tare ciudata.Aceasta nu numai ca poarta doar o patura pe ea, dar se si apropie de baiat si il saruta, iar apoi il numeste “stapan”.Numele ei este Ren-Ren-Ren-Nagusaran-Rensia-Roroonren-Nakora, insa este alintata Ren, ceea ce in limba DearSilor inseamna “nimic” sau “zero”.Acest nume I se potriveste perfect, deoarece ea este un model defect, eliberat accidental.Desi Ren este functionala, nu are toate cunostintele DearS-ilor despre obiceiurile pamantene, insa este capabila de a invata( chiar daca face nenumarate greseli si confuzii, ce creeaza marea parte de amuzament a acestei manga).Deaorece Takeya ii este acum “stapan” are o responsabilitate pentru Ren fiindca fata pur si simplu…vrea sa fie aproape de el…foarte aproape de el.

Lucrurile se complica insa, cand alti DearSi incep sa apara, unii dorind eliminarea lui Ren deoarece este un produs catalogat defect.Takeya se vede pus in situatii periculoase,dar si ridicole.Eh, viata e grea cand ai un DearS ce locuieste in dulapul tau si iti consuma toata rezerva de paine.

Grafica: Grafica este foarte draguta, Dearsii avand o fizionomie aparte si atragatoare.Ochii sunt desenati foarte expresivi, cei ai Dearsilor avand culori iesite din comun, ca de altfel si culorile parului.Mi-au placut foarte mult diferitele tunsori si varietatea de culori ale parului extraterestrilor ca de asemenea si designul costumelor lor.Am favorizat foarte mult un personaj, care apare in volumul 6 ( asa ca nu stric surpriza) insa care este o fetita de vreo 4-5 ani si atat de dragut desenata incat imi venea sa ling monitorul cand am vazut-o .Nu vom gasi prea multe elemente decorative, insa sunt desenate multe chibi-uri, fete si posturi amuzante in aceasta manga.

Concluzii:Tin sa spun ca anime-ul m-a facut sa rad mai mult, deoarece imaginile in msicare si sunetul fac totul si mai amuzant( cum e sa o auzi Nya, un alt DearS facand mereu” niii,niii I’m hungry niiii”).

DearS este o manga care m-a facut sa rad cu pofta si imi place foarte mult si nota de fantasy din ea.Naivitatea si necunostinta lui Ren fata de obiceiurile pamantesti o face sa para prostuta, atunci cand de exemplu, desii avea haine cumparate gateste goala ( ca sa nu le murdareasca), iar cand Takeya ii spune ca pentru asta exista sortul , ea intelege cu totul altceva, si poarta NUMAI sortul atunci cand gateste.Alimentul ei preferat devine un anumit fel de paine numita “melon bread”, care o obsedeaza si chiar umple peretii dulapului in care doarme cu postere infatisand aceasta paine.Portia de ras am savurat-o si datorita profesoarei de engleza a lui Takeya, care vine imbracata la scoala numai in lenjerie intima, ii pune pe elevi sa citeasca romane pornografice si este foarte perversa ( ceea ce o afce amuzanta).Insa manga DearS are si doza sa de romantism, intre Ren si Takeya.Ceea ce mi-a placut foarte mult, a fost chiar un lucru marunt, si anume felul in care Dearsii se metamorfozeaza, schimbandu-se astfel in hainele lor natale.Toti poseda un colier, ce semana cu o zgarda de care este agatat un triunghi, care atunci cand este atins hainele extraterestre din spandex (si care sunt diferite la ficare model in parte, ce au o nota sexy si de modernism) apar.

Nota:9/10, deoarece eu sunt o fire foarte pretentioasa si doar 2 manga pe care le-am citit pana acum merita nota 10 dupa parerea mea.

Kyou, Koi Wo Hajimemasu

2009-07-29T22:11:00.000-07:00

Titlu : KYOU, KOI WO HAJIMEMASU
Nume alternativ : Kyō, Koi wo Hajimemasu; Today, I'll start our love; Today, love starts!; Today, we'll start our love; Today, our love starts!; Today, the love begins
Mangaka : Minami Kanan
Volume : 6 [ongoing]
Gen : Comedy, Drama, Romance, School Life, Shoujo, Slice Of Life

Poveste : Tsubaki Hibino este o fata care tocmai a intrat la liceu,insa nu liceul unde isi dorea ea.Adora sa-i faca parul surorii mai mici,Sakura,dar nu crede ca acel tip de coafura i-ar sta bine.Inca din prima zi de scoala incearca din greu sa se schimbe,incercand sa poarte fusta mai scurta si o coafura mai 'extravaganta',dar din pacate acel stil nu o defineste.Revine astfel la felul ei de a fi : codite impletite si fusta pana la genunchi.Odata cu inceperea liceului isi doreste sa descopere dragostea,totusi toti o privesc intr-un mod ciudat.
Esueaza in a fi studenta cea mai buna [ce ar fi trebuit sa tina un speech in ceremonia de deschidere]si se trezeste ca sta in banca chiar langa studentul anului,Tsubaki Kyouta,cel pe care ea nu-l suporta din cauza faptului ca avea parul lung.Din cauza faptului ca Tsubaki Kyouta o ia peste picior,ii taie o parte din par.Kyouta ii cere o suma mare de bani pentru 'pagube',dar Hibino nu dispunea de ei si astfel el ii cere sa plateasca cu trupul ei.Hibino nu intelege adevaratul sens si ii taie parul si mai scurt in schimb,spunandu-i ca acel stil i se potriveste mai bine.
Kyouta o saruta pe Hibino si ii promite ca o sa-i ia toate primele dati.
Astfel se declanseaza un joc intre cei doi.
Hibino este obligata de anumite circumstante sa mearga la o intalnire cu el,incearca si atunci deasemenea sa adopte al stil,dar nu reuseste.Totusi,Kyouta ii daruieste o rochie si incearca sa mearga si mai departe,dar nu reuseste...El admite ca a pierdut pariul si continua sa se comporta cu Hibino ca un prieten doar.
Hibino in schimb realizeaza ca s-a indragostit de el,isi declara dragostea si e respinsa.Dupa respingerea lui Kyouta se schimba foarte mult si isi mai declara inca odata dragostea,fiind acceptata.

Am scris cred ca esentialul,sunt mai multe intamplari,dar nu va pot povestii tot manga-ul...

Grafica : Stilul de desen a lui Minami Kanan este grozav.Ea este pe departe una din mangaka-urile mele preferate.Personajele sunt bine conturate [atat in grafica,cat si in poveste] si sincera s fiu nu am observat vreo eroare de desen.
Hibino este frumoasa,chiar si cand are codite,iar Kyouta e extrem de hot xD.

Concluzii : Cu siguranta merita citit.Imi place la nebunie cat de 'cluesless' este Hibino in anumite situatii.Este atat de inocenta uneori si nu-si da seama de anumite sensuri.
Manga-ul acesta e cam printre singurele manga-uri de Minami Kanan care nu contine smut.[ea fiind deobicei cunoscuta pentru workurile ei smutilicious xD],dar povestea este bine conturata...

Nota : 10/10,cu siguranta va va captiva.

First Girl

2009-07-29T10:18:00.001-07:00

Titlu:First Girl
Mangaka:Chiho Saito
Volume:5 volume (Complet scanlat)
Gen:drama, romance, josei, mature, shoujo

Poveste:Miu o fata japoneza este vanduta de catre mama ei, unui tanar miliardar pe nume Leon Rosas provenit dintr-o familie foarte bogata si influenta din America de Sud, intr-o tara (fictiva) numita Torentia.Aparent Miu stia sa danseze foarte bine tango, mama ei a invatato pana aproape de nivel profesionist, Miu il cunoaste pe Leon dansand tango cu el, mai apoi afla ca a fost vanduta de propria ei mama pentru a scapa de datorii, barbatului cu care a dansat cu cateva minute mai devreme.

Din moment ce nu are de ales, Miu il urmeaza pe Leon in Torentia, tara faimosilor trandafiri de Torentia, cand ajung la resedinta acestuia, Miu descopera in ce lume influenta si murdara avea sa paseasca, este sedusa de Leon si se indragosteste nebuneste de el, insa sortii le stau inpotriva, o revolutie, un general ce ii urmareste peste tot... oare vor ajunge sa mai danseze tango impreuna? sau se vor cauta la nesfarsit unul pe celalalt intr-o tara macinata de razboi si ura.

E prima data cand citesc un manga in care unul din subiectele principale are legatura cu tango-ul, intradevar e o poveste demna de Chiho Saito, acest manga pe langa ca are la baza o iubire puternica si pasionala intre doi oameni, e o adevarata combinatie intre: dragoste, dans, intrigi militare, chiar si industria show bizz-ului de pe Brodway uneori.Miu ajunge sa strabata o tara in care nu avea alinare, este despartita de Leon si apoi se reintalnesc din nou, este o lunga calatorie de cautare a celui drag pe ritm de tango.

Personajele sunt frumos conturate, fiecare cu povestea lui... aproape nici un personaj nu este lasat fara ''background'' mi-a placut cum storyline-ul pornea cu un imbold desi poate prea brusc, si apoi isi continua cursul.Miu nu e deloc stereotipul acela de femeiusca care depinde de un tip, nu, ea este obligata sa infrunte singura lumea, cu tango-ul fiind singur ei sprijin, apoi mai sunt o gramada de personaja cu o evolutie notabila de-a lungul seriei, cum ar fi Juan Ortes, si de ce nu Isaac, recunosc ca mi-a parut rau de el, se atasase atat de mult de Miu, si ajunge cu inima franta.

Tango-ul joaca un rol bine definit in poveste, se potriveste de minune in multe situatii, dar trebuie sa recunosc ca sunt unele faze in care nu ii gasesc locul, de exemplu cand Miu danseaza ''Salome'' pentru general, dar in rest mi-a placut mult ca Miu se baza pe dans pentru a uita de suferinta si ca tango-ul ii dadea putere.

Grafica:Vorbim de grafica lui Chiho Saito aici, si stim cu toti ce inseamna asta.Bishies!este dedeparte cel mai bun manga in materie de grafica care am vazuto intr-un manga de-a autoarei, personajele sunt desenate frumos cu ochi incarcati, e plin de bishies pe metru patrat, Leon e cuceritor, la fel si Juan Ortes si Isaac, copertile sunt foarte bine lucrate, mai ales copertile 2 si 3.
Artwork-urile de la inceput sunt frumoase deasemenea.

Pe langa bishies, mi-a mai placut la grafica si scenele de dans, care sunt atat de bine realizate incat reusesc sa te introduca in atmosfera, primul tango pe care il danseaza Miu si Leon e cuceritor, ce sa mai vorbim de scenele de dans de pe Brodway alaturi de Isaac, cu siguranta scenele de tango sunt momentele in care Miu straluceste cel mai bine ca aspect fizic, ii sunt scoase foarte bine trasaturile in evidenta.
Inca un lucru care mi-a placut a fost surasul si zambetul personajelor, era atat de frumos desenat, ca elemente de decor veti avea parte de trandafiri de o sa va saturati de ei, (cred ca autoarea are ceva cu trandafirii)

Impresii generale:Imi era dor de un manga de-a lui Chiho Saito, si pot sa spun ca First Girl e unul din cele mai faine si interesante manga-uri citite, chiar daca are unele lacune, de exemplu faptul ca Leon si Miu sunt mai tot timpul despartiti, si faptul ca actiunea are obiceiul de a baga viteza 1 din primul capitol trage jos punctajul final.
Insa mi-a placut mult, e genul acela de manga cu o poveste addictive care vine greu sa o lasi din mana, e un manga pe care il recomand din plin celor familiari stilului lui Chiho Saito, si de ce nu, fanilor josei.

Nota:9.50/10 tango, o poveste frumoasa de dragoste, personaje interesante, merita citit.

Kindan - Himitsu no Nanazono

2009-07-27T13:04:00.000-07:00

Titlu: Kindan - Himitsu no Nanazono
Mangaka: Osakabe Mashin
Volume: 1 [complet]
Volume: 5
Gen: Lolicon, Matrue, Shoujo, Smut

Poveste: Primul volum din seria Kindan, poveste despre iubirea interzisa dintre o fetita de pana in 15 ani si gardianul sau, Mariya. Moeko fusese adoptata de catre Mariya la o varsta destul de frageda, cand parintii ei decedasera.

Mariya nu suporta sa vada ca cineva se atinge de Moeko, spunand ca este numai si numai a lui. Daca auzea ca Moeko este interesata de altcineva, era in stare sa faca orice pentru a impiedica asta, cum se va intampla cu Rentaro, un coleg de-al ei. Moeko zicea ca este doar ca o papusa pentru Mariya, jucandu-se oricand vrea cu ea.

Mariya avea datoriile familiei sale fata de societate, el refuzand toate acestea, deoarece era prea ocupat cu Moeko. Atunci, toti ajung in potriva fetitei, care de fapt nu avea nicio vina.

Nu stiu ce review puteam face la 5 capitole, la care 60% din actiune este sex. Ideea e ca atunci cand am vazut Lolicon si Smut, am zis, pedofilie in toata regula. Stiu ca v-am scris putin, dar daca scriam mai mult va puneam tot manga-ul pe tava.

Grafica: pot spune ca personajele privite de departe nu sunt desenate prea reusit, cu exceptia lui Mariya, desigur. Dar cand vine vorba de chipurile lor... mi-a placut foarte mult felul in care sunt lucrate.
Imi plac artwork-urile de la inceputul fiecarui capitol, si felul in care este desenata Moeko.

Concluzi: Am ras cu lacrimi. Cand am auzit ca cica ar fi un manga despre iubire interzisa, m-a atras. Apoi am vazut cam cum stau lucrurile, si atunci am zis: iubire interzisa din parti.

Cand am vazut ca are lolicon ma gandeam nici sa nu ma apuc de el, dar apoi, vazand coperta, am zis sa ii dau o incercare. Mai sunt 3 volume de citit, cu povesti diferite, insa aceleasi personaje si pe aceeasi tema.
Stiu exact ca are si o morala la un moment dat, lucru ce mi-a placut la el.

Nota: 7/10 daca sunteti in cautare de manga-uri profunde, nu e o alegere buna.

Mademoiselle Butterfly

2009-07-27T12:51:00.001-07:00

Titlu: Mademoiselle Butterfly

Mangaka: Ogura Akane

Volume: 2[complet]

Capitole: 10

Gen: Drama, historical, romance, shoujo

Poveste: Totul incepe cu Butterfly, o fata care e antrenata sa devina geisha. Inca de cand parintii ei au vadut-o, ea s-a simtit singura, singurul lucru care o facea sa zambeasca fiind Chinatsu, baiatul ce locuieste alaturi si care face tatuaje.Ea si Chinatsu au e relatie foarte speciala. Il iubeste pe Chinatsu, insa acesta, aparent, nu o vede decat ca pe o sora mai mica. Din pacate, Butterfly e cumparata de un domn si e nevoita sa isi ia « le revedere » de la Chinatsu.

Dupa 3 zile, Butterfly se intoarce la Chinatsu pentru a primi un tatuaj. Desigur, ca de obicei, Chinatsu refuza spunandu-i ca oricat i-ar da, nu ii va face un tatuaj. In acel moment, Butterfly se ridica si… ei bine, veti vedea daca o sa cititi.

Totul se petrece inaintea si in timpul celui de-al doilea razboi mondial, un lucru nou pentru mine avand in vedere ca nu am citit pana acum manga de genul asta. Personajele sunt bune in general, nu iese in evidenta nici o scorpie care sa le puna bete in roate(ce-I drept, la inceput, fratele lui Chinatsu pare a fi “the bad guy”). Butterfly evolueaza, se transforma dintr-o omida intr-un adevarat fluture.Chinatsu are un trecut mai special pe care Butterfly il va descoperi, iarrelatia lor e pusa la incercare.

Grafica : Are o grafica frumoasa, deosebita as putea spune. Sunt multi baieti frumosi, insa mi-a placut in special de Butterfly. I mean, la inceput e desenata ca un copil, iar apoi se vede cum creste. In plus, in fazele amuzante, e atat desenata atat de dragut. Elementele de decor sunt deosebite, frumoase, le-am remarcat fara sa vreau. 9/10 pentru grafica, e frumoasa, insa eu prefer alt tip.

Concluzii : E o manga usoara, o intelegi repede, personajele sunt… umane. Mie mi-a placut destul de mult, am stat pana am terminat-o, nu am vrut sa ma despart de ea. Nu e atat de tragica ca Bokura ga ita, Koizora sau Deep love, insa cred ca am varsat o lacrima sau doua. Mi-a placut sfarsitul, desi eram sigura cum se va termina. Nu am mare lucru de comentat, incepusem sa ma plictisesc pe la jumatate, voiam drama mai repede(I’m a drama queen…)

Nota : 9/10. E o manga draguta, necomplicata si te lasa zambind.